Statele Unite și Israelul au lansat o ofensivă de amploare împotriva Iranului pe data de 28 februarie. Președintele american Donald Trump a justificat această acțiune prin faptul că Teheranul ar dezvolta o bombă atomică, acuzație pe care autoritățile iraniene o neagă. Trump a subliniat că nu va permite sub nicio formă ca Iranul să intre în posesia armei nucleare, conform agenției Agerpres.

Vicepreședintele american JD Vance a încheiat duminică discuțiile cu reprezentanții Iranului fără a obține vreun rezultat concret. Principalele puncte de divergență care au blocat negocierile au fost redeschiderea Strâmtorii Ormuz și viitorul programului nuclear iranian.

Conform presei din SUA, care citează oficiali apropiați negocierilor desfășurate sâmbătă la Islamabad, Washingtonul a pretins Teheranului un angajament de a stopa îmbogățirea uraniului pentru o perioadă de 20 de ani. Publicația Wall Street Journal menționează că această suspendare de două decenii ar fi urmat să fie însoțită de o reducere a sancțiunilor economice.

În replică, Iranul s-a arătat dispus să își întrerupă activitățile nucleare pentru un interval de numai cinci ani, după cum relatează New York Times. Aceste variante apărute în presa americană par a fi forme mai puțin drastice ale cerințelor exprimate public de Donald Trump, care a solicitat Iranului să abandoneze definitiv orice ambiție nucleară.

În anul 2018, în timpul primei sale administrații la Casa Albă, Donald Trump a decis retragerea SUA din acordul nuclear semnat în 2015 între Iran și marile puteri. Acel tratat stabilea o relaxare progresivă a sancțiunilor în schimbul unor limitări riguroase ale procesului de îmbogățire a uraniului și a unui control strict asupra instalațiilor din țară.

„Una este ca iranienii să afirme că nu se vor dota cu arma nucleară şi este altceva punerea în aplicare a unui mecanism necesar care să garanteze că aceasta nu se va întâmpla”, a declarat JD Vance luni, după eșecul discuțiilor de pace din Pakistan, subliniind că Statele Unite au impus „linii roşii clare”.

Iranul a respins deja orice fel de constrângeri referitoare la dreptul său de a îmbogăți uraniu, invocând caracterul civil al programului său nuclear. Premierul israelian Benjamin Netanyahu, un aliat apropiat al lui Donald Trump, a declarat luni că „problema centrală” o reprezintă retragerea întregii cantități de uraniu pe care Iranul a reușit deja să îl îmbogățească semnificativ.

Netanyahu a adăugat că este necesară o „garanţie că nu va mai exista niciun fel de îmbogăţire a uraniului în următorii ani, ba chiar în următoarele decenii”. În acest context, Rusia și-a reafirmat luni disponibilitatea de a prelua pe teritoriul său uraniul iranian îmbogățit, în cadrul unui eventual acord de pace între Washington și Teheran, notează AFP.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]