Decizia Republicii Cehe de a reduce bugetul alocat apărării sub pragul de 2% din PIB a stârnit o reacție critică din partea ambasadorului Statelor Unite la NATO, Matthew Whitaker. Acesta a subliniat joi că toți membrii alianței „trebuie să-și îndeplinească sarcinile” conform angajamentelor luate, după ce Parlamentul de la Praga a aprobat un buget pentru 2026 care scade cheltuielile militare în loc să le majoreze, așa cum se stabilise la summitul NATO de la Haga, în urma presiunilor exercitate de președintele american Donald Trump, transmite Reuters, citată de Agerpres.

„Toţi aliaţii trebuie să-şi îndeplinească sarcinile şi să-şi onoreze angajamentul de la Haga privind apărarea”, a transmis ambasadorul Whitaker prin intermediul unei postări pe rețeaua X, însoțită de o imagine cu un titlu de presă despre votul din legislativul ceh.

Oficialul american a adăugat că obiectivele financiare stabilite nu sunt opționale: „Aceste cifre nu sunt arbitrare. Ele se referă la cerinţele în vigoare – iar acestea sunt de 5% ca standard. Fără scuze, fără excepţii”. Această țintă de 5% din PIB ar urma să fie atinsă progresiv până în anul 2035.

Contextul politic din Cehia s-a schimbat după ce partidul ANO (Acţiunea Cetăţenilor Nemulţumiţi), condus de Andrej Babis, a câștigat alegerile parlamentare din octombrie anul trecut. Formațiunea a militat pentru încetarea sprijinului militar acordat Ucrainei și s-a opus politicilor europene privind migrația și schimbările climatice. În prezent, Babis conduce un guvern de coaliție alături de partidul „Motoriştilor” şi de formațiunea de extremă dreapta Libertate şi Democraţie Directă (SPD), aceasta din urmă având o poziție ostilă față de structurile euroatlantice.

Miercuri, camera inferioară a Parlamentului ceh a adoptat un buget revizuit pentru anul curent, prin care fondurile destinate Ministerului Apărării au fost diminuate la 154,8 miliarde de coroane (aproximativ 7,31 miliarde de dolari). Această sumă reprezintă doar 1,73% din PIB-ul țării.

Nivelul actual al cheltuielilor se situează sub pragul de 2% din PIB, obiectivul anterior al NATO. La summitul de la Haga de anul trecut, statele membre, cu excepția Spaniei, au acceptat sub presiunea lui Donald Trump să crească bugetele apărării la 5% din PIB până în 2035. Acest procent este structurat astfel:

• 3,5% pentru cheltuieli strict militare;
• 1,5% pentru investiții conexe, precum infrastructura critică, industria de apărare și securitatea cibernetică.

Premierul Andrej Babis a respins obiectivul de 5% din PIB, considerându-l nerealist, și a precizat că executivul său are alte priorități, oferind ca exemplu sistemul de sănătate.

Deși Ministerul de Finanțe de la Praga susține că alocarea pentru apărare este de fapt de 2,07% din PIB, un organism național de monitorizare a cheltuielilor a avertizat că acest calcul include și proiecte de infrastructură rutieră ale Ministerului Transporturilor, care ar putea să nu fie validate de NATO ca fiind cheltuieli militare.

Președintele Cehiei, Petr Pavel, fost general cu o carieră importantă în cadrul NATO și adept al politicilor pro-occidentale, a avertizat că scăderea investițiilor în apărare ar putea afecta credibilitatea țării în fața aliaților. Totuși, șeful statului a indicat că nu va face uz de dreptul său de veto împotriva legii bugetului.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]