Instabilitatea de pe piețele energetice internaționale a fost accentuată de intensificarea tensiunilor în zona Strâmtorii Ormuz, fenomen care a introdus un „premiu de risc geopolitic” în prețul țițeiului. În situația în care conflictul dintre Iran și ceilalți actori regionali se va extinde, cotația petrolului ar putea depăși pragul de 90–100 de dolari pe baril, având consecințe directe asupra ratei inflației și a prețurilor la pompă în România.

Data de 28 februarie 2026 ar putea deveni un punct de referință pentru piețele de energie. Atacul asupra Iranului și riposta care a urmat au tensionat din nou situația în Strâmtoarea Ormuz, cel mai critic punct al infrastructurii energetice la nivel mondial. Conform unei analize publicate de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), pe site-ul organizației, orice blocaj în această zonă afectează întregul mecanism economic global.

Prețul petrolului este influențat nu doar de cerere și ofertă, ci și de anticiparea pericolelor viitoare. Odată cu deschiderea ședințelor de tranzacționare, piețele vor reflecta acest „premiu de risc geopolitic”, o valoare suplimentară adăugată de traderi pentru a compensa incertitudinile legate de fluxurile de aprovizionare.

Dacă prețul barilului va urca de la nivelul de 73 de dolari către praguri de 80, 90 sau chiar 100 de dolari, impactul nu va fi doar unul bursier, ci va acționa ca un multiplicator economic care generează:

• costuri mai mari pentru transport,
• presiune pe lanţurile logistice,
• scumpirea alimentelor,
• inflaţie persistentă.

Pentru piața din România, unde taxele și accizele reprezintă mai mult de jumătate din prețul carburanților, efectele acestor fluctuații sunt inevitabile, chiar dacă impactul nu se manifestă liniar, se mai arată în analiza citată.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]