În urma unei revolte anti-corupție conduse de tinerii protestatari nepalezi, care a dus la demiterea guvernului, capitala Kathmandu se confruntă acum cu un peisaj devastat și un viitor incert, relatează The Washington Post. Mișcarea a început cu proteste pașnice, dar s-a transformat rapid în violențe grave, soldate cu zeci de morți și pagube majore în centrul politic al țării.

Proteste inițiate de tinerii nepalezi împotriva corupției

<pÎnainte cu o săptămână de protestele masive care au condus la demisia prim-ministrului, Tanuja Pande, o tânără avocată de 24 de ani din Damak, estul Nepalului, comenta pe TikTok un videoclip în care elitele politice își afișau averile ostentativ, în contrast cu dificultățile vieții cotidiene a majorității nepalezilor, mulți dintre ei nevoiți să muncească în străinătate pentru salarii modeste.Pe 4 septembrie, guvernul a interzis brusc zeci de aplicații de social media, inclusiv WhatsApp, Signal și Instagram, măsură percepută de tinerii nepalezi drept un atac asupra spațiului lor civic și o încercare de a izola diaspora nepaleză, care numără aproape două milioane de persoane. „Stăteam pe un butoi cu pulbere, iar interzicerea rețelelor sociale a aprins fitilul”, a explicat analistul politic Devesh Jha.

Activista Pande a fondat Gen.Znepal, un grup pe Instagram care a strâns rapid 30.000 de urmăritori și peste 13 milioane de vizualizări, unde tinerii au folosit VPN-uri pentru a ocoli interdicția și pentru a se organiza. „Aceasta nu este o revoltă împotriva unui anume partid sau lider. Este o revoltă împotriva întregului sistem”, a declarat Pande pentru o televiziune locală.

De la protest pașnic la revoltă violentă

În dimineața zilei de 8 septembrie, aproximativ 4.000 de persoane s-au adunat în Kathmandu și au mărșăluit pașnic spre monumentul Maitighar Mandala, purtând pancarte cu mesaje precum „meme-urile noastre, regulile noastre” sau „această generație nu va tolera ce au tolerat părinții noștri”. Cu toate acestea, în mai puțin de două zile, protestele au degenerat în violențe majore, iar guvernul a fost înlăturat.

Revolta nepaleză face parte dintr-un val de mișcări similare din Asia de Sud, unde populațiile au răspuns corupției guvernamentale în țări precum Bangladesh, Sri Lanka și Indonezia. „Ce s-a întâmplat în aceste țări ne-a inspirat să ne ridicăm și noi în Nepal”, a spus avocatul și protestatarul Amrit Kumar Mishra.

Nemulțumirile s-au extins rapid în afara capitalei. În orașul Kang, Ranjana Kami a denunțat corupția politicienilor locali, care solicită șpăgi pentru servicii de bază. Tânărul Asal Kumar Dahal a decis să se alăture protestelor după ce a observat inegalitățile flagrante în obținerea unor documente oficiale, în timp ce prietenii cu relații au beneficiat de privilegii.

Conform Transparency International, Nepalul se situează pe locul 107 din 180 în clasamentul global al corupției, iar impunitatea liderilor politici este o problemă endemică, notează autorul Amish Raj Mulmi.

Escaladarea violențelor și căderea guvernului

Pe măsură ce protestele au continuat, atmosfera s-a schimbat radical. Pande a observat infiltrarea unor bărbați mai în vârstă în mulțime, fapt care i-a stârnit teamă și a determinat-o să anunțe pe Instagram retragerea participanților. Ulterior, forțele de ordine au intervenit cu muniție de război, gloanțe de cauciuc și gaze lacrimogene, iar confruntările au devenit violente.

Marți, guvernul a ridicat interdicția asupra rețelelor sociale, iar prim-ministrul Sharma Oli și-a anunțat demisia. Cu toate acestea, haosul s-a amplificat în Kathmandu, unde protestatarii au atacat și jefuit magazine, au incendiat clădiri importante, inclusiv Palatul Administrativ Singha Durbar, Parlamentul, Curtea Supremă și sedii media. Zeci de persoane au murit, iar sute au fost rănite, conform autorităților.

Un incident tragic a fost incendierea locuinței soției unui fost prim-ministru nepalez, care a murit arsă de vie, iar poliția a raportat cel puțin 51 de decese în urma violențelor.

„Clădirile pot fi reconstruite, dar însăși ideea de stat nepalez a fost pusă la îndoială”, a declarat jurnalistul Pranaya Rana, care a relatat de la fața locului. „Generația Z și-a atins obiectivele, dar cu un cost foarte mare pentru țară”.

Pande a respins acuzațiile că mișcarea sa ar fi responsabilă pentru vărsarea de sânge, afirmând că evenimentele violente nu au fost opera lor și că încearcă să fie făcuți țapi ispășitori.

În prezent, Kathmandu este un oraș în stare de șoc, cu instituții închise și voluntari care încearcă să curețe molozul. Întreaga țară caută soluții pentru a depăși această criză.

Contextul istoric și perspectivele de viitor

Nepalul a ieșit dintr-un război civil în 2006, care a dus la abolirea monarhiei în 2008 și la adoptarea unei constituții care a instituit federalismul și secularizarea. Totuși, schimbările promise au întârziat să se materializeze, iar sărăcia și șomajul tinerilor rămân ridicate, cu aproape o cincime dintre nepalezi trăind sub pragul sărăciei și aproape jumătate supraviețuind cu mai puțin de 6,85 dolari pe zi, potrivit Băncii Mondiale.

Remiterile din străinătate reprezintă aproape o treime din PIB, iar migrația a slăbit forța de muncă calificată din țară. În acest context, stilul de viață ostentativ al copiilor miniștrilor contrastează puternic cu condițiile generale, alimentând spiritul anti-corupție, după cum explică Amish Raj Mulmi.

În martie, mii de persoane au protestat pentru restaurarea monarhiei, iar acum protestatarii din Gen Z se tem că această tendință încearcă să deturneze revolta. O tentativă de negociere cu armata nepaleză a eșuat după ce un lider pro-monarhist a fost invitat la discuții, fapt care a determinat protestatarii să părăsească masa negocierilor.

Vineri, protestatarii au obținut o victorie importantă prin învestirea fostei judecătoare-șefe Sushila Karki ca prim-ministru interimar, prima femeie în această funcție în Nepal. Aceasta a solicitat organizarea de alegeri în termen de șase luni.

Mulți susțin pe Balendra Shah, rapper și primar al Kathmandu, care a devenit o voce importantă împotriva inegalităților și incompetenței guvernamentale. Cu toate acestea, liderii tineri ai mișcării recunosc că viitorul rămâne incert. „Nu cred că Generația Z are cu adevărat un plan”, a spus analistul Devesh Jha, iar Pande a admis: „Suntem confuzi acum”.