Comisia Europeană a prezentat un plan care vizează modernizarea și extinderea rețelei feroviare de mare viteză, având ca scop conectarea principalelor noduri urbane din Europa.

Inițiativa face parte din rețeaua de transport trans-europeană (TEN-T) și prevede ca trenurile să poată circula cu viteze de peste 200 km/h.

„Aceasta nu este doar o viziune, ci un calendar realist pentru eliminarea blocajelor, deblocarea investițiilor și armonizarea sistemelor feroviare”, a transmis Comisia Europeană. Oficialii de la Bruxelles au adăugat că proiectul nu se referă doar la viteză, ci și la libertate, conexiune și progres.

Pe lângă scurtarea considerabilă a duratei călătoriilor, planul are în vedere extinderea serviciilor de trenuri de noapte și creșterea fiabilității și confortului pentru pasageri. Inițiativa susține, de asemenea, dublul obiectiv al Uniunii Europene: atingerea neutralității climatice până în 2050 și consolidarea competitivității sale la nivel global.

Conform calendarului propus, până în 2030, o călătorie între Berlin și Copenhaga ar urma să dureze patru ore, față de șapte ore în prezent. Până în 2035, distanța dintre Sofia și Atena ar putea fi parcursă în șase ore, comparativ cu aproape 14 ore în momentul de față.

Noi legături transfrontaliere sunt, de asemenea, planificate pentru a accelera deplasările între capitalele baltice, unde timpul de călătorie se va reduce de la șase ore și 10 minute la o oră și 45 de minute. În vestul continentului, călătoria între Lisabona și Madrid va dura doar trei ore, în scădere de la nouă ore.

„Căile ferate de mare viteză nu înseamnă doar reducerea timpilor de călătorie – ele aduc europenii împreună, întăresc economia noastră și conduc cursa globală pentru transporturi sustenabile. Cu planul de astăzi, transformăm ambiția în acțiune: eliminăm barierele, mobilizăm investiții pentru infrastructură modernă și facem din transportul feroviar transfrontalier coloana vertebrală a unei Europe neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon, competitive și sigure”, a afirmat Apostolos Tzitzikostas, Comisarul pentru Transporturi și Turism Sustenabil.

Pentru punerea în aplicare a planului, Comisia Europeană estimează că sunt necesare investiții de aproximativ 546 de miliarde de euro. Suma ar permite triplarea lungimii actuale a rețelei de mare viteză, care este concentrată în prezent în patru state vest-europene: Franța, Germania, Italia și Spania, în timp ce Europa Centrală și de Est rămâne slab conectată.

În 2026, mandatul Agenției Uniunii Europene pentru Căi Ferate va fi revizuit pentru a simplifica procedurile, a elimina reglementările naționale redundante și a eficientiza emiterea de autorizații și certificări. Printre măsurile propuse se numără și modernizarea sistemelor de semnalizare și de ticketing la nivel european, pentru a permite pasagerilor să cumpere bilete transfrontaliere de pe un singur site.

„Toți pasagerii ar trebui să poată rezerva bilete feroviare transfrontaliere și, în cele din urmă, bilete combinate feroviar-aerian printr-un singur site”, a promis Tzitzikostas.

Organizația Europeană a Consumatorilor (BEUC) a salutat inițiativa, considerând-o un progres pentru călătoriile sustenabile. „Prea mult timp, consumatorii s-au confruntat cu rezervări complexe, drepturi limitate ale pasagerilor, conexiuni slabe și servicii de calitate scăzută atunci când călătoreau prin Europa cu trenul”, a declarat Robin Loos, șeful departamentului de transport al BEUC.

La rândul său, Comunitatea Companiilor Feroviare și de Infrastructură (CER) a apreciat stabilirea unor viteze standard de 250 km/h sau mai mari pentru noile linii, considerând că acest lucru va face transportul feroviar un competitor eficient pentru zborurile pe distanțe scurte.

Cu toate acestea, unii experți independenți, precum Jon Worth, și-au exprimat scepticismul cu privire la fezabilitatea acestor obiective. „Pot să numesc o linie care va fi construită sau un tren care va fi cumpărat ca rezultat al acestui document? Nu, nu pot, pentru că, în cele din urmă, nu este cu adevărat un plan. Este mai degrabă o viziune aspirativă”, a spus Worth.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]