Parlamentul Republicii Moldova a votat instituirea stării de urgență pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu data de 25 martie. Decizia a fost adoptată cu voturile a 72 de deputați, reprezentând majoritatea parlamentară și câteva grupuri din opoziție, precum Alternativa, Democrația Acasă și Partidul Nostru. În schimb, reprezentanții socialiștilor și ai comuniștilor s-au opus acestei măsuri.

În cadrul unei ședințe transmise în direct marți seară, prim-ministrul Munteanu a explicat în fața legislativului că agresiunea rusă a evoluat de la „presiunile indirecte, șantajul energetic sau propaganda” utilizate anterior, la acțiuni mult mai grave. „Vorbim despre acțiuni care pun în pericol direct securitatea, sănătatea și viața cetățenilor noștri”, a subliniat șeful Guvernului de la Chișinău.

Reacția președintei Maia Sandu nu a întârziat să apară, aceasta afirmând într-o intervenție online că bombardamentele rusești asupra obiectivelor energetice civile din Ucraina constituie „o crimă de război” și reprezintă, în esență, „un atac împotriva noastră, a tuturor”.

Această nouă criză energetică a fost declanșată la scurt timp după ce forțele ruse au atacat hidrocentrala ucraineană de la Novodnistrovsk, situată la doar 16 kilometri de frontiera cu Republica Moldova. Incidentul a provocat poluarea râului Nistru și a lăsat fără apă zeci de mii de consumatori din municipiul Bălți și din alte trei raioane.

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a oferit detalii tehnice în Parlament, precizând că atacul rusesc din seara de 23 martie a vizat un pilon al liniei electrice situat pe malul Dunării, pe teritoriul Ucrainei. Deși structura principală a pilonului a rezistat, alte componente ale liniei au fost avariate. Ministrul a avertizat, după o inspecție la fața locului, că operațiunile de deminare și reparațiile necesare vor dura cel puțin o săptămână.

Republica Moldova depinde în proporție de 60-70% de energia electrică importată prin această linie care face legătura cu România, tranzitând aproximativ 40 de kilometri prin sudul Ucrainei. Deși mentenanța este asigurată de partea ucraineană din anul 2022, linia se află în proprietatea Republicii Moldova, ceea ce înseamnă că atacul a vizat direct un activ moldovenesc, conform explicațiilor oferite de premierul Munteanu și ministrul Junghietu.

Pentru a gestiona situația, operatorul național Moldelectrica a activat rute alternative de alimentare pe parcursul nopții de marți, utilizând:

• Cele patru linii de interconexiune de 110kV dintre România și Republica Moldova;
• Alte linii de interconexiune cu sistemul energetic din Ucraina.

Premierul Munteanu a avertizat însă că sistemul se va confrunta cu un deficit major până la finalizarea reparațiilor. „Începând cu ziua de mâine, deficitul estimat va ajunge până la 350-400 MW în orele de vârf. Deconectările în lanț, precum puteți deduce, rămân foarte posibile”, a declarat acesta, exprimându-și totodată speranța că astfel de scenarii vor fi evitate.

Starea de urgență oferă Guvernului pârghiile necesare pentru a interveni rapid prin intermediul unei comisii speciale conduse de prim-ministru. Această structură are puterea de a lua decizii imediate în sectorul energetic, fără a mai aștepta aprobarea Parlamentului, pentru a asigura continuitatea alimentării cu energie în perioada lucrărilor la linia Isaccea – Vulcănești.

În cadrul dezbaterilor din 24 martie, s-a discutat și despre noua linie Vulcănești – Chișinău, a cărei finalizare a fost amânată pentru primăvara sau vara anului 2026. Ministrul Junghietu a punctat că, și dacă acest segment ar fi fost gata, „nu ar fi ajutat în cazul situației de astăzi”. Premierul a completat ideea, explicând că „oricum linia ar fi trecut pe teritoriul Ucrainei, care a și fost lovit”.

Ca soluții pe termen lung, autoritățile de la Chișinău analizează interconectarea directă cu România, evitând teritoriul ucrainean. „Altă opțiune este să ocolim teritoriul Ucrainei și de exemplu să ne conectăm la punctul din Galați, care ar fi un proiect mai costisitor, dar mai sigur”, a propus Munteanu. De asemenea, se are în vedere modernizarea tuturor liniilor de 110 kV de peste Prut pentru a le transforma în linii de înaltă tensiune.

Pe plan politic, opoziția a reacționat diferit. Fracțiunile socialistă și comunistă au criticat măsura, temându-se de eventuale abuzuri ale puterii. În absența liderilor Igor Dodon și Vladimir Voronin, aceștia au invocat „gustul amar” al stărilor de urgență anterioare, amintind de suspendarea unor licențe TV în 2023.

În replică, alte partide de opoziție au susținut demersul Guvernului. Fracțiunea Alternativa a precizat că votul lor este unul strategic, considerând că „un răspuns consolidat” i-ar „descuraja pe cei care au bombardat infrastructura, în cazul de față, Federația Rusă”. Reprezentanții PAS au concluzionat că necesitatea stării de urgență este o consecință directă a atacurilor rusești, acuzând opoziția care a votat împotrivă că ar favoriza interesele Moscovei.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]