Guvernul a aprobat joi o nouă ordonanță de urgență care stabilește reguli stricte pentru eliminarea cărbunelui din mixul energetic național. Măsura este o obligație asumată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în urma negocierilor cu oficialii Comisiei Europene. Actul normativ modifică OUG 108/2022 și impune un calendar clar pentru închiderea unităților de producție care utilizează lignit și huilă.

Executivul își propune să mențină obiectivul de a retrage din exploatare 1.045 MW până la finalul anului 2025, procesul urmând să continue cu eliminarea altor 710 MW până la data de 31 august 2026. Noua reglementare anulează prevederile OUG 88/2025, care ofereau posibilitatea de a reduce doar puterea instalată, și impune acum închiderea definitivă a acestor capacități. Decizia este motivată de necesitatea de a demonstra „caracterul ireversibil” al Jalonului 114 din PNRR, condiție esențială pentru deblocarea fondurilor europene și evitarea unor penalități de aproximativ 1,8 miliarde de euro.

Conform unor documente interne analizate de stiripesurse.ro, ministrul energiei ar fi solicitat încă din prima lună a anului 2025 analize tehnice, inclusiv de la Ministerul Muncii, pentru a vedea dacă termenele de închidere pot fi prelungite. Totuși, datele actuale arată un decalaj îngrijorător între scoaterea din funcțiune a grupurilor vechi și finalizarea noilor investiții. Proiectele pe gaz ale Complexului Energetic Oltenia, care ar trebui să înlocuiască cei 1.325 MW retrași, sunt estimate să devină operaționale abia în 2029, fiind întârziate de costuri mari, probleme în achiziții și legislația europeană privind subvențiile străine.

Capacitățile de energie regenerabilă nu au reușit să suplinească pierderile din sistem, în condițiile în care ținta de creștere a puterii instalate pentru anul 2022 a fost realizată în proporție de doar 0,64%. Documentele oficiale indică faptul că, în ultimii șase ani, companiile de stat au pus în funcțiune doar două unități noi de energie verde, cu o putere totală de numai 15,56 MW.

Din punct de vedere tehnic, centralele pe cărbune sunt vitale pentru stabilitatea Sistemului Energetic Național (SEN), oferind servicii de reglaj, rezerve de frecvență și inerție. Specialiștii avertizează că aceste grupuri sunt indispensabile pentru echilibrarea rețelei atunci când producția din surse regenerabile scade sau când seceta afectează centralele hidroelectrice. În timpul caniculei din iulie 2024, România s-ar fi putut confrunta cu un deficit energetic de aproape 16% la orele de vârf dacă nu ar fi beneficiat de aportul celor 1.400 MW produși pe bază de cărbune.

Statisticile interne arată că producția fotovoltaică a avut o medie de doar 11,4% din puterea instalată în ultimii ani, depășind pragul de 50% doar pe intervale foarte scurte. De asemenea, în iarna 2024-2025, fenomenul Dunkelflaute (lipsa simultană a vântului și a soarelui) a ridicat importurile de energie la 3.000 MW, în ciuda faptului că centralele pe cărbune erau în funcțiune.

Contextul regional pune o presiune suplimentară pe sistemul românesc. Începând cu 1 ianuarie 2025, Republica Moldova se confruntă cu un deficit major de energie după oprirea tranzitului de gaz rusesc către Transnistria, devenind dependentă de livrările din România. În același timp, Ucraina are nevoie constantă de importuri din țările vecine din cauza distrugerii infrastructurii sale energetice în contextul războiului.

Statul Major al Apărării a inclus bazinele de extracție și centralele pe cărbune în categoria obiectivelor de infrastructură critică pentru sistemul național de apărare. Într-un document oficial, reprezentanții armatei avertizează că renunțarea la aceste capacități fără a avea alternative sigure de producție constantă reprezintă o vulnerabilitate strategică pentru securitatea națională, mai ales în actualul context geopolitic.

În ceea ce privește impactul social, Guvernul recunoaște în documentele sale că măsurile de protecție și programele de reconversie profesională nu pot compensa dispariția locurilor de muncă în județele miniere. Pe termen mediu, aceste schimbări se vor traduce în prețuri mai mari la energie și într-o dependență crescută de importuri, într-o regiune marcată de instabilitate.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]