Un sondaj realizat recent în șase țări europene arată că majoritatea cetățenilor susțin reintegrarea Marii Britanii în Uniunea Europeană, însă cu condiția ca aceasta să participe la toate politicile comunitare, renunțând la privilegii precum excluderea din zona euro sau din spațiul Schengen. Procentajele de susținere variază între 51% în Italia și 63% în Germania, în timp ce doar aproximativ 20% dintre respondenți consideră că Marea Britanie ar trebui să reintre cu vechile derogări.

Opiniile europenilor privind revenirea Marii Britanii în UE

Conform sondajului, între 58% și 62% dintre europeni cred că Regatul Unit ar trebui să accepte toate politicile Uniunii Europene dacă dorește să se reinsereze în blocul comunitar. În Marea Britanie, 54% dintre respondenți susțin reintegrarea, însă doar 36% ar accepta revenirea în UE în condițiile renunțării la privilegiile anterioare.

Danemarca se distinge printr-un nivel mai ridicat de susținere: 72% dintre danezi sunt favorabili revenirii Marii Britanii în UE, iar 43% sunt dispuși să accepte menținerea unor privilegii pentru țara lor.

Sondajul a fost realizat în perioada 12-27 iunie, pe un eșantion de peste 8.000 de adulți din șase state membre ale Uniunii Europene.

Context: Procesul Brexit și evoluția sa

Retragerea oficială a Regatului Unit din Uniunea Europeană a fost anunțată în martie 2017, odată cu invocarea articolului 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană, declanșând negocierile privind condițiile ieșirii. Marea Britanie a părăsit oficial UE la 31 ianuarie 2020, ora 23:00 GMT, după o perioadă de tranziție de 11 luni în care a rămas supusă legislației europene, dar fără reprezentare în instituțiile comunitare.

Retragerea a fost un subiect controversat în Regatul Unit, cu susținători și opozanți din aproape toate spectrele politice. Marea Britanie a aderat la Comunitățile Europene în 1973, iar apartenența sa a fost confirmată printr-un referendum din 1975. În anii 1980, opoziția față de integrarea europeană venea în special din partea stângii politice, în timp ce în anii 1990 euroscepticismul a crescut în rândul Partidului Conservator.

Acest curent eurosceptic a culminat cu referendumul din iunie 2016, organizat la presiunea Partidului pentru Independența Regatului Unit (UKIP) și a altor grupuri, care a decis ieșirea Marii Britanii din UE. Prim-ministrul David Cameron, care a susținut rămânerea, și-a dat demisia după rezultat și a fost succedat de Theresa May.

În martie 2017, guvernul britanic a început oficial procesul de retragere. Negocierile au fost îngreunate de dezacorduri interne și conflicte politice privind acordul de retragere, în special asupra aspectelor legate de uniunea vamală, piața unică și frontiera irlandeză. Theresa May a convocat alegeri anticipate în iunie 2017, dar și-a pierdut majoritatea parlamentară, iar în 2019 a fost înlocuită de Boris Johnson.

Johnson a renegociat acordul, obținând noi aranjamente pentru Irlanda de Nord. Parlamentul a aprobat aceste modificări, dar a impus amânări ale Brexit-ului prin „Legea Benn”. Alegerile generale anticipate din decembrie 2019 au adus o majoritate confortabilă conservatorilor, iar acordul de retragere a fost ratificat în ianuarie 2020, intrând în vigoare la 31 ianuarie 2020.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]