Fenomenul furturilor din magazine ia amploare în România, unde zilnic sunt raportate peste 40 de astfel de incidente la nivel național, dintre care aproximativ 15 au loc doar în Capitală. Potrivit Observator News, sistemele de tip self-pay, concepute pentru a eficientiza procesul de cumpărare, au devenit o vulnerabilitate exploatată de persoanele care pleacă cu produse fără a le achita.

Metodele folosite de răufăcători variază de la scanarea unor etichete de preț mai mici până la omiterea completă a trecerii produselor prin scaner. Vizate sunt, de cele mai multe ori, articolele de dimensiuni reduse și cu preț mediu, precum dulciurile sau băuturile, care pot fi ascunse cu ușurință.

„Întotdeauna sunt cazuri. În 2024–2025 am avut o creștere semnificativă. Sunt foarte mulți care nu sunt neapărat oameni săraci. Sunt mulți care trăiesc din asta”, a explicat Cătălin Scarlat, manager de magazin.

Datele furnizate de polițiști și agenții de securitate indică un profil diversificat al celor care sustrag bunuri, vârsta acestora fiind cuprinsă între 10 și 80 de ani.

„Se fură, în general, produse mici, produse revandabile: cașcaval, untul, uleiul de măsline, băuturile alcoolice scumpe”, afirmă Feliciu Paraschiv, reprezentant al Asociația Comercianților.

Pentru a contracara aceste pierderi, proprietarii de magazine au recurs la investiții masive în supraveghere video și sisteme moderne de protecție. Multe produse au fost mutate în casete securizate sau sunt ținute sub cheie, astfel încât clienții nu mai au acces direct la raft pentru articole precum roțile de cașcaval, conservele de pește, bateriile sau băuturile alcoolice.

„10 lei e o conservă, totuși se fură atât de des, încât managerii magazinului au decis să le pună în casete de protecție. Recomandăm administratorilor să verifice periodic funcționarea sistemelor de supraveghere video, să asigure iluminarea corespunzătoare a spațiilor și, pe cât posibil, să asigure măsuri de securitate”, a declarat Cătălina Toma, din cadrul Poliției Capitalei.

Impactul financiar al acestor furturi este resimțit, în final, de toți consumatorii, deoarece pierderile sunt acoperite indirect de clienții de bună-credință. „Într-o formă sau alta, obiectul ăla furat va fi plătit de oamenii cinstiți care își fac cumpărăturile din magazin”, subliniază Feliciu Paraschiv.

Pe lista celor mai furate obiecte se regăsesc:

• produsele cosmetice;
• articolele de îmbrăcăminte;
• băuturile alcoolice;
• cărțile (în cazuri mai rare).

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]