Florentin Scalețchi: DREPTURILE OMULUI, SOCIETATEA CIVILĂ, COMBATEREA DISCRIMINĂRII ŞI SECURITATEA PERSOANEI

 

– Combaterea discriminărilor de orice fel, o luptă cu instituţiile şi propriile mentalităţi pentru apărarea demnităţii şi securităţii flintelor umane

Egalitatea şi nediscriminarea sunt cele două mari principii de drept internaţional care guvernează materia drepturilor omului, ele fiind garantul demnităţii umane. Principiile respective postulează dreptul de exercitare a tuturor drepturilor recunoscute şi asigurarea protecţiei fiecărei persoane în faţa eventualelor abuzuri ale autorităţii. Dimpotrivă, inegalitatea şi discriminarea sunt o negaţie a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale fiinţei umane.
Transpunerea în viaţă a acestor principii a constituit una din preocupările majore ale Organizaţiei Naţiunilor Unite şi ale unor instituţii specializate din sistemul său, ele găsindu-şi materializarea atât în instrumente juridico-diplomatice, cât şi în diverse Declaraţii şi Rezoluţii, în forma lor sintetică, acestea se regăsesc în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului din 10 decembrie 1948 care. în an. l, prevede: „toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi, ele sunt înzestrate cu raţiune şi conştiinţă şi trebuie să se poarte unele faţă de celelalte în spiritul fraternităţii”, iar art. 2 dispune că: „fiecare om se poate prevala de toate drepturile % de toate libertăţile proclamate în prezenta Declaraţie, fără nici o deosebire, ca. de exemplu, de rasă. culoare, sex. limbă sau religie, de opinie politică sau de orice altă opinie, de origine naţională sau rasială, de avere, de naştere sau decurgând din orice altă situaţie”.
Principalele direcţii în care a acţionat ONU încă de la înfiinţarea sa au fost: eradicarea rasismului şi discriminării rasiale – ca cel mai amplu fenomen care afecta drepturile a sute de milioane de fiinţe umane; înlăturarea discriminărilor dintre bărbat şi femeie – care o plasa pe aceasta din urmă într-o flagrantă situaţie de inegalitate, în special în domeniul învăţământului, a utilizării şi remunerării forţei de muncă, a drepturilor sociale şi politice; combaterea prejudecăţilor şi intoleranţei fondate pe deosebirile de religie sau convingere.
Principiul egalităţii între cetăţenii României este prevăzut în Constituţie, în legislaţia internă în vigoare şi în documentele la care România este pane. Dar aceasta nu înseamnă că, prin existenţa acestor reglementări, discriminările nu se mai manifestă în numeroase forme şi domenii. Practic, oricare dintre cele 28 de drepturi şi libertăţi fundamentale stipulate în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului care, la rândul lor, sunt transpuse în întreaga legislaţie aplicabilă pe teritoriul României, poate deveni, şi de muite ori chiar devine, subiectul unei forme sau alteia de discriminare.
Se poate afirma că, cel puţin în perioada de după decembrie 1989, în ţara noastră s-au obţinut rezultate notabile în domeniul înlăturării diferitelor forme de discriminare care s-au manifestat în relaţiile Jnterumane şi cele dintre cetăţeni şi unii dintre reprezentanţii diferitelor instituţii aie statului.
Dar cel mai semnificativ demers legislativ şi instituţional îl reprezintă punerea în aplicare a H.G. nr.i 194/2001 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării – prima instituţie de acest gen din Europa Centrală şi de Est – şi a O.G. nr.137/2000 aprobată prin Legea nr.48/2002 care stabileşte şi sancţionează contravenţiile din acest domeniu.
Încă de la înfiinţare, între Organizaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi acest organism guvernamental s-a stabilit o relaţie de colaborare – bazată pe semnarea unui protocol – prin care să-i fie semnalate cazurile grave de discriminare care ne sunt sesizate de către cei care se adresează în scris sau vin la sediul organizaţiei.
Una dintre cele mai semnificative implicări în activitatea de combatere a discriminării o reprezintă activitatea compartimentului juridic al O.A.D.O. care. în baza Legii nr.48/2002 asigură asistenţă juridică în instanţe persoanelor care se confruntă cu diferite forme de discriminare din partea instituţiilor statului şi care sunt îngrijorător de numeroase.