După ce v-am prezentat codiţiile şi apoi premizele pentru care a fost necesară apariţia Rezoluţiei nr 2199/ 10 iunie 2010 a Uniunii Europene, acum am să vă prezint ce lege trebuie să adopte statele membre, în care să înglobeze, cele 48 de articole pe care le-au adoptat în şedinţă comună Parlamentul Uniunii Europene. Fiind de mare valoare şi importanţă fiecare articol am să le dau publicităţii în câte 16 articole, în fiecare săptămână .
17. reiterează că, în baza Tratatului de la Lisabona, promovarea, protecţia şi securitatea apărătorilor drepturilor omului trebuie considerate ca un aspect prioritar al relaţiilor UE cu ţările terţe şi integrate, la toate nivelurile şi în toate aspectele şi instrumentele politicii externe a Uniunii, pentru a mări coerenţa, eficacitatea şi credibilitatea sprijinului acordat de UE apărătorilor drepturilor omului; consideră că dezvoltarea, implementarea eficientă şi monitorizarea regulată a unor strategii naţionale specifice cu privire la drepturile omului şi democraţie ar contribui în mod substanţial la această abordare cu scop precis;
18. consideră că apărătorii drepturilor omului din ţările terţe ar fi mai bine protejaţi prin mărirea eficacităţii dialogurilor UE privind drepturile omului; subliniază necesitatea de a ridica sistematic problema situaţiei apărătorilor drepturilor omului în cadrul tuturor dialogurilor politice şi pe tema drepturilor omului, precum şi în cadrul negocierilor comerciale cu ţările terţe şi, în general, situaţia şi îmbunătăţirea libertăţii de asociere în practicile, reglementările şi legislaţiile naţionale, amintind partenerilor că statele poartă răspunderea integrării tuturor obligaţiilor şi drepturilor incorporate în Declaraţia ONU privind apărătorii drepturilor omului în legislaţia naţională, inclusiv libertatea de asociere, libertatea de întrunire şi dreptul de a primi finanţări din ţară şi din străinătate în condiţii de deplină transparenţă şi cu respectarea autonomiei lor în luarea deciziilor, precum şi a libertăţii de exprimare, care constituie un drept esenţial pentru activitatea apărătorilor drepturilor omului; subliniază că ar trebui, de asemenea să se reamintească statelor partenere obligaţia şi responsabilitatea de a proteja şi promova respectarea apărătorilor drepturilor omului şi a activităţii acestora, creând condiţii care să le permită desfăşurarea neîngrădită a activităţilor de promovare, monitorizare şi prezentare de rapoarte cu privire la drepturile omului;
19. opinează că, în ceea ce priveşte primirea unor finanţări interne şi din străinătate, ar trebui adoptate criterii specifice în concordanţă cu un nivel adecvat de transparenţă şi cu cerinţele de confidenţialitate necesare; solicită măsuri care să asigure luarea în consideraţie a oricăror alte criterii pe care le-ar putea invoca apărătorii drepturilor omului, dacă sunt considerate esenţiale pentru desfăşurarea activităţii lor;
20. reiterează că delegaţiile Parlamentului European, în calitatea lor de organisme ale PE în domeniul relaţiilor cu ţările terţe, ar putea juca un rol încă şi mai important în ceea ce priveşte eforturile de sprijinire a apărătorilor drepturilor omului, în conformitate cu orientările specifice privind acţiunile în favoarea drepturilor omului şi democraţiei ale membrilor Parlamentului European în cursul vizitelor întreprinse în ţări terţe;
21. solicită să se pună mai mult accentul pe rolul Parlamentului European în cadrul dialogurilor UE cu ţările terţe pe tema drepturilor omului;
22. încurajează includerea comunităţii de afaceri în dialogurile privind drepturile omului;
23. consideră că, atunci când este vorba de protejarea apărătorilor drepturilor omului, este necesară atât o abordare coerentă, coordonată la nivelul UE, cât şi de mai mult spaţiu de acţiune pentru ca statele membre să-şi îndeplinească rolurile complementare ce le revin;
24. condamnă climatul de impunitate în privinţa actelor comise împotriva apărătorilor, care predomină în numeroase ţări din lume; solicită Consiliului şi Comisiei să ridice această problemă în cadrul contactelor bilaterale, îndemnând toate statele să asigure aducerea în faţa justiţiei a făptuitorilor, indiferent de poziţia sau funcţia lor, prin intermediul unor proceduri disciplinare şi penale independente şi eficiente, având în vedere întotdeauna posibilitatea de a face recurs în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, după epuizarea căilor interne de atac;
25. subliniază necesitatea de a lua toate măsurile necesare pentru ca siguranţa publică, inclusiv combaterea terorismului, să nu fie invocate arbitrar, împotriva apărătorilor drepturilor omului;
26. subliniază că deputaţii parlamentari joacă, de asemenea, un rol crucial, garantând că legislaţia naţională care poate afecta apărătorii drepturilor omului şi activităţile acestora este adaptată în conformitate cu normele recunoscute internaţional privind drepturile omului; subliniază, prin urmare, importanţa abordării sistematice a acestor probleme de către membrii Parlamentului European în cadrul reuniunilor bilaterale şi multilaterale cu alţi parlamentari şi experţi pe teren, în concordanţă cu orientările specifice cu privire la activităţile membrilor în Parlamentul European în domeniul drepturilor omului şi democraţiei în cursul vizitelor întreprinse în ţările terţe;
27. subliniază importanţa deplinei implicări a societăţii civile independente în pregătirea dialogurilor pe tema drepturilor omului, fie prin seminare organizate împreună cu societatea civilă, fie prin alte mijloace; consideră că seminarele organizate cu societatea civilă trebuie să fie mai strâns corelate cu dialogurile oficiale, prin publicarea recomandărilor formulate şi printr-o mai bună monitorizare şi comunicare cu societatea civilă odată ce a avut loc un dialog; subliniază importanţa aducerii în discuţie a cazurilor individuale în cursul dialogurilor şi consideră că publicarea listelor de nume ar intensifica impactul acţiunilor UE şi ar atrage atenţia publicului asupra acestor cazuri, cu condiţia ca dezvăluirea lor să nu prezinte riscuri pentru apărătorii drepturilor omului; subliniază importanţa cooperării cu alţi apărători ai drepturilor omului şi societatea civilă la evaluarea acestor riscuri;
28. consideră că Iniţiativa europeană pentru democraţie şi drepturile omului (IEDDO., care şi-a demonstrat deja capacitatea de a sprijini şi promova respectarea drepturilor omului şi consolidarea statului de drept, ar trebui să-şi intensifice în continuare sprijinul direct acordat apărătorilor drepturilor omului pentru a le satisface nevoile pe termen scurt şi pe termen lung, cu certitudinea că se ajunge şi la grupurile deosebit de vulnerabile şi la apărătorii care locuiesc în zone îndepărtate şi în zone cărora li se acordă mai puţină atenţie;
29. solicită Consiliului şi Înaltei Reprezentante să denunţe sistematic şi să-şi exprime dezaprobarea faţă de companiile internaţionale, atunci când acestea furnizează regimurilor opresive tehnologie de supraveghere, facilitând în acest fel persecutarea şi arestarea apărătorilor drepturilor omului;
Creşterea transparenţei şi a vizibilităţii ca măsură de protecţie
30. invită Consiliul şi Comisia să crească gradul de conştientizare al apărătorilor drepturilor omului, SEAE, ambasadelor UE şi Ministerelor de Externe ale statelor UE cu privire la existenţa orientărilor prin acţiuni specifice, în scopul însuşirii şi aplicării depline a acestora; consideră că întâlnirile anuale prevăzute în orientări ar oferi un sprijin substanţial apărătorilor drepturilor omului şi, de asemenea, ar spori credibilitatea şi vizibilitatea acţiunilor UE, arătând, astfel, în mod clar, cât de importantă este protecţia drepturilor omului pentru UE;
31. subliniază că recunoaşterea publică şi vizibilitatea conferită apărătorilor drepturilor omului şi activităţilor acestora pot, de asemenea, să contribuie la protejarea lor în împrejurări dificile, deoarece făptaşii ar putea să nu acţioneze, dacă abuzurile nu trec neobservate; invită statele membre UE şi delegaţiile UE să publice, ori de câte ori este posibil, demersurile şi alte activităţi întreprinse în legătură cu un caz anume, consultându-se întotdeauna cu apărătorul drepturilor omului şi familia acestuia/acesteia; invită misiunile UE să ofere apărătorilor drepturilor omului şi/sau familiilor acestora, precum şi ONG-urilor care au avertizat UE cu privire la un anumit caz, feedback sistematic cu privire la orice măsuri, de orice tip, adoptate în numele lor, după cum se specifică în orientări;
32. invită Înalta Reprezentantă a Uniunii Europene pentru politica externă şi de securitate şi toţi comisarii cu atribuţii în domeniul relaţiilor externe să se întâlnească sistematic cu apărătorii drepturilor omului în cursul deplasărilor oficiale în ţările terţe şi subliniază că sprijinul acordat apărătorilor drepturilor omului ar trebui, de asemenea, să fie inclus în mod imperativ în mandatul Reprezentanţilor speciali ai UE; subliniază că atât Înalta Reprezentantă, cât şi Reprezentanţii speciali vor fi consideraţi responsabili de către Parlamentul European pentru activitatea lor în această privinţă;
33. subliniază necesitatea de a sprijini în mod activ şi de a dezvolta propunerile cu privire la modalitatea în care reţeaua Premiului Saharov, lansată în decembrie 2008, cu ocazia celei de-a 20 a aniversări a Premiului Saharov, ar putea fi utilizată ca parte a sprijinului susţinut pentru apărătorii drepturilor omului, precum şi pentru a fructifica mai bine de posibila contribuţie a laureaţilor la diversele acţiuni ale Parlamentului European, cu scopul de a-şi îndeplini mandatul; îşi reafirmă îngrijorarea cu privire la încălcarea drepturilor omului în cazul unor laureaţi ai Premiului Saharov;

Prof.univ.dr. Florentin Scaleţchi

Preşedinte fondator OADO