• Home
  • Știri
  • Guvernul a vrut să vadă, într-o amplă simulare, dacă mai poate gestiona România în cazul unei crize complexe

Guvernul a vrut să vadă, într-o amplă simulare, dacă mai poate gestiona România în cazul unei crize complexe

guv

Distribuiți în jurul a trei mese plasate într-o sală de conferințe a unui hotel de 4 stele din Mamaia, 61 de domni și doamne din 22 de „structuri”, ministere și organizații, se „joacă”, de-a Apocalipsa, în cadrul primului exercițiu desfășurat în România și organizat de Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență, în care s-a testat, în premieră, într-o amplă simulare, dacă țara noastră e capabilă să îndeplinească cele 7 cerințe de bază ale rezilienței, stabilite de către NATO: continuarea guvernării, comunicațiile, energie, resursa de apă și mâncare, sistemul de transport, mișcările de masă ale unor populații și gestionarea incidentelor cu victime multiple.

Potrivit digi24.ro, statul român a vrut să vadă astfel dacă își poate menține serviciile și funcțiile sale esențiale în cazul unei „crize complexe”, care a presupus mai multe scenarii-dezastru desfășurate „în cascadă” și care au inclus, printre altele, vaste atacuri cyber, atentate asupra sistemului energetic sau infrastructurii critice.

Rezultatele, concluziile și detaliile tehnice ale acestei simulări rămân „clasificate”. Simularea, sau „exercițiul de tip table-top”, cum a fost botezat în limbajul de specialitate care însoțește astfel de comunicări publice, a fost realizată în 24 octombrie, prin exersarea „modului de rezolvare a unei crize complexe”, după cum se arată într-un comunicat al Centrului Euro-atlantic pentru Reziliență.

„Elaborarea scenariului general și a inject-urilor (n.r.: ipoteze de lucru) a avut la bază un proces de analiză prospectivă care a ținut cont de actualul context de securitate regional, evenimentele imaginate având ca timp de desfășurare vara anului 2023. Este important de menționat că, în afara actorilor naționali implicați, celelalte aspecte ale exercițiului (alți actori relevanți, statali sau non-statali, evenimentele în sine) au fost pur ficționale și au avut exclusiv rolul de sprijini procesul de pregătire”, se mai arată în comunicat.

„Evenimentul dinamic” simulat: criză energetică, a infrastructurii critice, „deplasări necontrolate ale populației”, pe fondul unei campanii de dezinformare În mare, contextul a fost setat printr-o succesiune de crize în domenii diferite (energie, infrastructură critică, deplasări necontrolate ale populației, cyber etc.), amplificate printr-o campanie de dezinformare, care a generat o reacție emoțională puternică la nivelul unui segment de populație, urmată de deplasări necontrolate ale acestuia din regiunea Constanța către interiorul țării, aspect ce a generat o serie de blocaje și evenimente rutiere pe principalele rute de deplasare, soldate cu victime. În plus, situația a fost complicată de atacuri cibernetice cu ținte multiple, mijloacele și metodele utilizate de agresori plecând de la simplu la complex, într-o serie dinamică și agresivă (ex.: defacement, DDoS, ransomware, spear-phishing etc.), context ce a provocat jucătorii să-și antreneze abilitățile de protejare a infrastructurilor naționale, fiecare pe domeniul de competență.

„Foarte important este că scenariile astea vin în cascadă, dar în general așa se întâmplă: au crize suprapuse. Dacă faci, de exemplu, simulare pe cutremur, trebuie să iei în calcul că în timpul cutremurului îți cade spitalul care ar trebui să fie loc de bază în gestionarea acestei crize și trebuie să iei în calcul și această ipoteză”, a declarat pentru digi24.ro, Ovidiu Raețchi, președintele Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență (E-ARC), care a adăugat că, în acest fel, s-a testat „capacitatea administrației de a transmite decizii în mod rapid și coerent în orice fel de ipoteză de criză care să afecteze orice palier de decizie”. „Poți să ai situații în care centrul guvernării să fie, dintr-un anumit motiv, scos din joc, fie paralizat, incapabil să comunice. Ai nevoie de un centru de comandă care să preia atribuțiile”.

Cei 61 de participanți la exercițiu au făcut parte din structurile de securitate, dar și din majoritatea ministerelor.

Continuarea aici

Parteneri