Giorgiana Radu: Încerc să păcălesc legile Universului
M-aşez la masa de scris. Notez, bifez, iau aminte, trag linie și împart. Un calcul fără rest și fără virgulă. Adaug de la mine, încât să rezulte bucurie, împlinire, bunătate, în general căile de acces ce duc spre fericire. Șterg lacrimile, îndepărtez nenorocirile și desființez definitiv și irevocabil nefericirea…
Într-un joc copilăresc târziu, imaginez un „birou” al Creației, unde se decide traseul fiecăruia dintre noi, iar eu, funcționar voluntar, încerc să „păcălesc” legile universului, împărțind doar binele și frumosul. Doar că, echilibrul balanței stă în egalitatea celor două talere. Binele și răul conviețuiesc. Dar există oare un echilibru al Universului?
Se întâmplă uneori să cunoaștem oameni loviți crunt de destin. Oameni pe care-i știm cumsecade, care n-au făcut rău nimănui – în afara micilor greșeli pe care orice pământean le săvârșește – și pe care viața îi pedepsește nemilos. Și ne întrebăm de ce. De ce ei, oamenii buni? Vedem, de asemenea, și pe cei de la polul opus acestora, oameni care parcă sunt făcuți doar spre a răspândi nenorocirea în jurul lor. De aceștia pare că nici dracul nu se atinge. Și, în acest caz, nu poți să nu te întrebi, cum de ăstora le-a fost dat să trăiască doar cu grija de a sădi răul pe unde pun piciorul. Cine dirijează echilibrul universului, de pare atât de nedrept, uneori?
Se spune că fiecare dintre noi, prin faptele și acțiunile noastre, influențăm major ceea ce trăim. Conform unora ar exista vreo șapte legi ale universului, în timp ce alții spun că sunt 11, 20, sau 108. Aceste legi ar guverna tot ceea ce se petrece în viețile noastre, în jurul nostru. Nici nu are importanță câte sunt și care sunt, întrucât marea majoritate a oamenilor nu-și ghidează viața în funcție de ele, iar cei mai mulți dintre ei habar nu au că există.
Cred că instinctul este cel mai bun GPS al vieții fiecăruia. Educația, personalitatea, credința, sunt și ele determinante în pelerinajul prin propria viață. Desigur, nu trebuie să lipsească grija pentru cel de lângă noi și pentru mediul înconjurător. Dacă toate acestea sunt bifate, atunci putem înclina pozitiv balanța. Altfel nu putem influența Universul, oricât de multe jocuri am inventa și oricâte legi scrise și nescrise ar exista.
De ce scriu toate acestea? Fiindcă am văzut, văd oameni și întâmplări și multe par a dezechilibra acolo unde nevoia mea de logică cere un echilibru. Un mare scriitor, Sartre, parcă el, scria că absurdul este definiția contrastului dintre nevoia de ordine a omului și ceea ce, alambicat, îi oferă lumea.