Închisoare de până la 7 ani, pentru cei care refuză încorporarea în caz de război
Ce se întâmplă dacă refuzi încorporarea în caz de război? Legislația românească prevede pedepse cu închisoarea pentru persoanele care refuză să se supună unui ordin de încorporare venit de la o autoritate militară.
Sunt însă necesare etape premergătoare, decise de Președintele României.
Potrivit Codului Penal din 2009, intrat în vigoare în 2014, este infracțiune refuzul unei persoane de a fi încorporată în armată, în cazul solicitărilor în scris formulate de autorități.
Potrivit art. 432 din Codul Penal, „fapta persoanei care, în timp de război sau pe durata stării de asediu, îşi provoacă vătămări integrităţii corporale sau sănătăţii, simulează o boală sau o infirmitate, foloseşte înscrisuri false sau orice alte mijloace, în scopul de a se sustrage de la serviciul militar, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.”
Însă, chiar dacă fapta este prevăzută în Codul Penal, se introduce o condiție esențială de aplicare a art. 432: să existe „război” ori „stare de asediu”.
În România există deja instituită starea de urgență, prin decretul prezidențial din 16 martie 2020, emis de președintele Klaus Iohannis, din motive sanitare – pandemia de SARS-COV-2.
Starea de urgență a fost instituită de Președintele României, potrivit Administrației Prezidențiale. „în temeiul prevederilor art. 93 alin. (1), ale art. 100 din Constituția României, republicată și ale art. 3 și art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 453/2004, cu modificările și completările ulterioare”
Similar, regimul stării de asediu se aplică și în cazul unui eventual conflict armat în care România este parte, pe teritoriul național.
Sursa – stirileprotv.ro