Magistrații care au luat parte la consultările cu președintele Nicușor Dan au semnalat deficiențe majore în funcționarea sistemului judiciar românesc. Participanții au descris o structură marcată de lipsă de transparență, polarizare și o concentrare excesivă a puterii la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Judecătorul Liviu Cârneciu, de la Tribunalul Covasna, a vorbit despre consolidarea unui model „oligarhic” în care deciziile privind cariera judecătorilor și procurorilor sunt luate în mod discreționar. Acesta a subliniat că „în ultimii ani s-a consolidat un sistem oligarhic în Justiție, în fruntea căruia se află conducerea CSM. (…) Absolut toate procedurile care influențează cariera magistratului sunt total lipsite de transparență”.

Discuțiile au scos la iveală o stare de teamă generalizată în rândul personalului din instanțe și parchete. Printre cauzele invocate se numără posibilitatea unor sancțiuni disciplinare arbitrare, presiunile ierarhice și intervențiile Inspecției Judiciare. O procuroare DNA a oferit detalii despre presiunile exercitate în dosarul Marian Vanghelie, menționând mutarea repetată a completurilor și refuzul conducerii de a pune în executare mandate de percheziție.

O altă problemă critică semnalată este influența politicului asupra numirilor în funcții de conducere la Parchetul General, DNA și DIICOT. Cristian Anghel, fost procuror DNA, a explicat că aceste promovări se bazează pe recomandări politice netransparente: „Eu cred că justiția arată astfel pentru că societatea românească a permis mult prea des politicului să intervină în Justiție. (…) Cum au ajuns să dețină funcții de conducere? Prin recomandări ale ministrului Justiției, care nu mai este în funcție și nu răspunde în fața nimănui”, a declarat acesta, adăugând că „există o relație foarte apropiată dintre unii colegi magistrați și politicieni, iar acest lucru este de nepermis.”

În ceea ce privește gestionarea carierei magistraților, au fost reclamate următoarele aspecte:

• Lipsa unor criterii ierarhizate în procedurile de transfer.
• Efectuarea delegărilor și detașărilor fără reguli clare.
• Promovări bazate pe interviuri subiective, fără acces ulterior la conținutul acestora.
• Absența unor mecanisme de control asupra deciziilor luate de conducerile instanțelor.

Judecătorul Andrei Soare (Tribunalul Brașov) a pledat pentru limitarea puterii președinților de instanțe și întărirea rolului colegiilor de conducere. „Avem nevoie de reguli care să ne protejeze împotriva arbitrariului. (…) Președinții instanțelor pot decide specializarea unui judecător, pe ce secție îl pot pune. (…) Un colegiu de conducere poate cenzura și echilibra potențiale decizii arbitrare”, a explicat magistratul.

Sistemul de sancționare a fost, de asemenea, criticat pentru aplicarea unor standarde duble. A fost oferit exemplul lui Cristi Danileț, exclus din sistem, în timp ce magistrați care au luat decizii controversate au fost promovați în structuri guvernamentale sau la vârful ÎCCJ.

Reprezentanții asociațiilor profesionale cer modificări legislative urgente. Dragoș Călin, președintele Forumului Judecătorilor, a declarat că „trebuie o intervenție exterioară, iar cel mai îndreptățit este Parlamentul”, în timp ce Marius Cătălin Bartic a completat că „există un fond solid de argumente pentru a face modificări legislative.” Aceștia susțin revenirea competenței de anchetare a magistraților la DNA, conform recomandărilor organismelor internaționale.

Președintele Nicușor Dan a precizat că doar aproximativ 40 de magistrați au acceptat să participe la consultările publice, restul invocând teama de represalii. Șeful statului a dezvăluit că a primit sute de mesaje care reclamă intimidări și a anunțat intenția de a organiza, în ianuarie, un referendum în rândul magistraților privind activitatea CSM. Această inițiativă a fost deja respinsă de Secția pentru judecători a CSM, care o consideră lipsită de bază legală.

Contextul acestor consultări este marcat de dezvăluirile dintr-un documentar Recorder și de protestele de stradă care vizează reforma sistemului judiciar. În replică, premierul Ilie Bolojan a anunțat crearea unui grup de lucru guvernamental pentru a analiza legislația, subliniind că faptele grave de corupție nu ar trebui să se prescrie.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]