Premierul Ilie Bolojan a comunicat marți seară, la finalul unei ședințe de Guvern în care au fost adoptate ordonanțele pentru reforma administrativă și relansarea economiei, că vârsta de pensionare pentru cadrele militare și polițiști urmează să fie majorată. Această decizie vine în contextul în care în România funcționează mai multe categorii de pensii de serviciu.

„Prin măsurile propuse pentru adminstrația centrală se vor aplica măsuri de auditarea cheltuielilor de personal, creșterea vârstei de pensionare în sectoare care țin de ordine publică și siguranță națională”, a declarat premierul după ședința de Guvern.

Sindicatele din cadrul Poliției și Armatei au atras atenția recent că actuala legislație, respectiv Legea 282/2023, prevede deja o creștere eșalonată a vârstei de pensionare pentru personalul MAI și MApN. Conform acestui calendar, vârsta standard de pensionare pentru militari și polițiști va urca de la 60 la 65 de ani, procesul urmând să înceapă în 2031 și să se încheie în 2035, după cum urmează:

• 2031 – 61 de ani;
• 2032 – 62 de ani;
• 2033 – 63 de ani;
• 2034 – 64 de ani;
• 2035 – 65 de ani.

Totuși, noul proiect de ordonanță privind reforma administrativă, lansat în dezbatere miercuri, 18 februarie, stabilește că Guvernul va aproba o nouă reformă a pensiilor militare în termen de 30 de zile de la publicarea documentului în Monitorul Oficial. Această propunere va fi elaborată de MApN și MAI.

„Art. LVI. (1) Având în vedere excepția prevăzută la art. XLIX alin. (1), pentru instituțiile publice din familia ocupațională „Apărare, ordine publică și securitate națională”, reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal este compensată de efectele generate de implementarea reformei sistemului pensiilor militare de stat.

(2) În scopul aplicării prevederilor alin. (1), în termen de maximum 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Guvernul va aproba, la propunerea Ministerului Apărării Naționale și a Ministerului Afacerilor Interne, modificarea și completarea Legii nr.223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, în scopul creșterii etapizate și progresive a vârstei standard de pensionare, cu aplicarea unor măsuri tranzitorii și fără afectarea persoanelor care îndeplinesc condițiile legale pentru obţinerea unei pensii de serviciu la data adoptării actului normativ.”

Ilie Bolojan a oferit explicații suplimentare pe 18 februarie cu privire la această reformă, subliniind că vor exista și anumite categorii exceptate de la noile reguli. Premierul a precizat că angajații care activează în condiții de muncă extrem de dificile vor beneficia în continuare de facilități.

„Ne propunem ca în martie să venim cu proiecte de legi care să pună în practică acest principiu privind vârsta de pensionare şi nivelul pensiei. E vorba de angajații care țin de Ministerul de Interne, zona de Apărare, zona de ordine publică și siguranță națională, dar și aici trebuie făcute câteva precizări. Există în aceste zone situații în care solicitările fizice, efortul țin de niște condiții dificile de muncă. De exemplu, parașutiștii, jandarmii care sunt în linia 1, care în continuare trebuie să beneficieze de drepturi care să însemne ani de muncă echivalenți mai mari decât anii normali, deci o pensionare mai rapidă”, a spus Bolojan.

În prezent, pensiile de serviciu din România, cunoscute public sub numele de pensii speciale, sunt reglementate prin legi specifice care stabilesc vârste de pensionare și moduri de calcul diferite față de sistemul public general. Acestea sunt gestionate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), de casele sectoriale ale MApN și MAI, precum și de cea a SRI.

Categoriile de pensii speciale plătite prin intermediul CNPP sunt reglementate de următoarele acte normative:

• Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României
• LEGE 215 /2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar
• Legea nr. 83/2015 pentru completarea Legii nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România
• Lege 303/2022 -privind statutul procurorilor și judecătorilor
• Legea nr. 130/2015 pentru completarea Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor
• Pensiile de serviciu pentru beneficiari ai Curții de Conturi: Legea 7/2016 si Decizia CCR 297/2012

În ceea ce privește magistrații, Curtea Constituțională a validat modificările care prevăd creșterea vârstei de pensionare și scăderea cuantumului pensiei raportat la salariu. Reforma propune o nouă formulă de calcul: pensia va reprezenta 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani, față de 80% din baza de calcul actuală, fiind plafonată la 70% din ultima indemnizație netă.

De asemenea, proiectul prevede creșterea vechimii minime necesare de la 25 la 35 de ani și ridicarea vârstei de pensionare la 65 de ani. Aceste schimbări vor fi implementate gradual pe parcursul unei perioade de tranziție de 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026, astfel încât magistrații vor ajunge să se pensioneze la 65 de ani în anul 2042.

Pentru restul categoriilor, cum sunt diplomații, funcționarii parlamentari, personalul auxiliar din instanțe sau angajații Curții de Conturi, vârsta de pensionare este fixată la 60 de ani, cu excepția personalului din Aviația Civilă. În aceste cazuri, pensia este calculată ca 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]