Lucian Avramescu: Cum de s-a răsucit, așa brusc, Biserica?
Buni zori, prieteni! Ieșirea mea, având respirația întreagă, din balamucul viselor, s-a petrecut concomitent cu constatarea, citind dealurile, că ploaia le-a dezbrăcat aproape de tot de albul miraculos al zăpezii. Mototolită de ploi, rochia de mireasă pe care am pipăit-o ieri cu deștele, făcând din borangicul ei moale bulgări și trăgând în neliniști, pare deja uzată.
Citind comunicatele primite la redacția AMPress, constat că s-a mai petrecut o răzgândire care pare o minune. Chiar o minune. Biserica a căpătat, cu vorbe parcă puse în rând de Evanghelie, o înțelepciune nouă, în constrast izbitor cu înțelepciunea de ieri, care s-a dovedit eronată. Ea își trimite enoriașii, nu să ia aghiasmă – au luat-o deja – spre a se vindeca de corona (”aghisma e bună pentru alungat dracii”, zice un popă catolic). Pentru Corona e vaccin și o spune, făcându-mă să mă crucesc, chiar acel arhiereu de Tomis, cu față nu tocmai duhovnicească, cel ce dă cu busuiocul de parcă ar da cu măciuca în scăfârlia credinciosului strivit sub potopul milosteniei cerești. Păi parcă aveați, zice timidă, de sub mască, o ziaristă din Constanța, altă părere?
Noi nu umblăm cu păreri, o contrazice mult prea auritul, care stă cu dinții la vedere și când râde și când se încruntă. M-am documentat științific – zice prea abundent fericitul – iar Biserica nu contestă știința.
Voi ați auzit ce-am auzit eu sau visez?
Cu două zile înainte, mai laborios, o spusese preotul Necula, un învățător transilvan în sutană cu talente scriitoricești. Nimic nu se face fără voia lui Dumnezeu, iar vaccinul este îngăduit tot de bunătateaTatălui din Cer, rezum eu spusele prelatului. Cum ar putea fi altfel? Tot ce se face și este, dacă în tine există credință, nu poate veni fără patalama de Sus și când zic Sus nu mă refer nici la Patriarhia de la Cotroceni, nici la Patriarhia din Dealul unde slujeste Daniel, nici la Patriarhia cam costelivă a Palatului Victoria, care are azi mai mulți miniștri decât bani, fiindcă banii au zburat pe Apa Sâmbetei.
S-a răsucit pe călcâie, din turlele ei toate, Biserica. Mai întâi cea catolică, apoi și cea ortodoxă. Papa, circulă zvonul, care a anulat mari întruniri religioase în Piața San Pietro, s-ar fi vaccinat deja în discreta umbră a odăilor Vaticanului, iar Daniel al nostru, antipatizat de unii, iubit de alții, pare gata să o facă la vedere spre a da o pildă ”turmei rătăcite” și care, din ignoranță sau înțelegere greșită a voinței Celui de Sus, îi tratează pe doctori ca pe diavoli, iar vaccinul ca pe un implant de cipuri. Prin cipul ăla, spionajul mondial o urmărește pe țața Floarea, în căcătoarea din spatele curții, fiindcă nu are toaletă în casă, de câte ori flatulează, crăcănată în sforțări și cu fustele sumese.
Biserica, luminată din văzduhuri, căci doar nu s-a trezit din pomeni și chiolhanuri, poate pune umărul vârtos, cu încuviințarea Celui din Cer, la strivirea acestui virus, vietate inteligentă, deocamdată mai deșteaptă ca omul.
Buni zori din nou și să ne bucurăm de ziua care va da, cu ușile ei de lumină larg deschise, în zile cu mai mult temei de speranță. Afară se mai vede ceva zăpadă, semn că întunericul m-a păcălit. Doamne ajută!