Voi vota să mă reprezinte în Parlament unul care să ştie măcar un pic de carte, adică să nu fie doar cu ”școala vieții”, că-s sătul de verii primari ai personajului din ultima bancă Bulă, ajunși miniștri.

Să nu fie neam prost. În satul meu și pesemne nu doar, neam prost e unul care nu-și respectă cuvântul, te duce cu vorba, te trage-n piept, te fură, te păcălește, te fraierește, te minte și când nu e nevoie, doar pentru exercițiul minciunii.

 Dacă e un personaj academic, să nu fie șarlatan, că am văzut și auzit prea mulți șarlatani cu diplome înalte, unele luate chiar corect, în perioada în care șpaga pe diplome nu se prea purta de frică. Șarlatanul academic e chiar mai periculos decât găinarul analfabet, dar nici pe unul, nici pe celălalt nu-l votez.

În general nu voi vota tipi uzați, obosiți de șpăgi, posesori de averi uriașe din leafa de bugetari, dar nici fii de lepre. Fiii de lepre – poate că nu toți – au învâțat de la părintele lepră cum să fie o lepră mai stilată și mai abilă ca el și să facă o avere și mai mare vânzând, fiindcă mai e de vândut, România. I-au vândut vapoarele, fabricile, pământul de sub temeliile bătrânelor case, sufletul, fiindcă mulți dintre ai noștri umblă văduviți de suflet prin lume. Ar mai fi de vândut la tonă, azur, cer curat de deasupra Carpaților.

Bunicii mei, toți patru, au fost liberali și tradiția mă obligă să le aduc acest omagiu fiindcă ambii bărbați bunici au luptat în războaie, unul de Reîntregire, unul ca să ia Basarabia îndărăt, dar a pierdut și restul, România ajungând toată în mâna sovieticilor. Dar nu-mi găsesc liberalul care să semene cu bunicii mei. Poate nu m-am uitat bine. Sunt de o vreme mut, nu chior. Îi văd și-i aud și descopăr în fiecare un mic pesedist care s-a făcut mare, iar de pesede m-am săturat încă înainte de 89, când se chema altfel.

Pe cine voi vota dacă viitorul parlament se arată la televizor acum cu aceleași mutre, fără noblețe, fără onestitate, indivizi plini de ei ca un cârnat cu tocătură, cei care au stricat frumoasa mea țară, au pârjolit ca tătarii și hunii și au jefuit ca otomanii?

Am spus mereu că voi vota patrioți, dar cuvântul a căzut din pomul dicționarului limbii strămoșești ca un măr stricat și eu umblu ca Diogene, ziua, cu o lampă în mână, căutând un Om care să fie nădejdea mea în viitor.