Un exercițiu militar al soldaților polonezi are loc la o distanță de 100 de kilometri de granița cu Ucraina, în cadrul căruia este testat un nou sistem american destinat combaterii dronelor rusești.

În timpul antrenamentului a fost lansată o dronă-țintă, conform informațiilor transmise marți de France Presse și citate de Agerpres.

Drona utilizată în test, o replică a celor de atac folosite de Moscova împotriva Ucrainei, este pilotată dintr-un centru de control din apropiere pentru a simula căutarea unei ținte.

Sistemul, denumit Merops, este implementat în regim de urgență de NATO pentru a-și consolida flancul estic. Decizia a fost luată după ce, în septembrie, avioane de vânătoare ale Alianței au fost nevoite să intercepteze drone rusești deasupra Poloniei.

Acel incident, alături de alte survoluri neexplicate de drone în diverse țări europene, a evidențiat vulnerabilitățile continentului la aproape patru ani de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina.

Ca reacție, NATO și-a consolidat prezența militară la frontiera estică, iar Uniunea Europeană s-a angajat să dezvolte un sistem propriu de apărare împotriva dronelor.

Urmând recomandarea NATO, Polonia și România au achiziționat sisteme Merops pentru a acoperi pe termen scurt aceste deficiențe de securitate.

Tehnologia, produsă de o companie sprijinită de fostul CEO al Google, Eric Schmidt, și-a demonstrat deja eficiența în Ucraina, unde a fost folosită pentru a doborî drone rusești.

„Sistemul este unul dintre cele mai eficiente mijloace de distrugere a dronelor Shahed lansate de Rusia”, a declarat luni generalul american Curtis King, în apropiere de Nowa Deba, în sud-estul Poloniei. „Estimăm că el este responsabil pentru 40% dintre dronele doborâte în Ucraina”, a adăugat acesta.

Un avantaj major al sistemului este costul redus.

În septembrie, NATO a fost nevoită să folosească avioane de vânătoare F-35, dotate cu rachete de un milion de dolari, pentru a distruge drone rusești evaluate la doar câteva zeci de mii de dolari.

Acest cost este considerat nesustenabil, având în vedere că Rusia lansează frecvent roiuri de sute de drone spre Ucraina. Prin comparație, dronele interceptoare ale noului sistem costă aproximativ 15.000 de dolari bucata (circa 13.000 de euro).

Costul reprezintă „aproximativ o zecime din costul pe care Rusia îl suportă pentru construirea şi utilizarea unui sistem de drone de tip Shahed”, a subliniat generalul King.

Merops, care poate folosi inteligența artificială pentru a viza dronele inamice, este doar unul dintre numeroasele sisteme similare pe care statele membre NATO le testează pentru a accelera implementarea de noi capacități de apărare.

Militari polonezi, români și americani au participat la un program de instruire de aproximativ 20 de zile pentru a învăța să opereze sistemul. „Odată ce te-ai obişnuit cu el, este destul de simplu”, a explicat sergentul american Corey Myers. „Atât timp cât te pricepi la o manetă controller Xbox, este foarte intuitiv”, a mai spus el.

Având în vedere numărul limitat de sisteme anti-drone disponibile și suprafața extinsă care trebuie apărată, este puțin probabil ca flancul estic al Alianței să fie complet protejat împotriva incursiunilor rusești.

„Cred că ar fi aproape imposibil de a apăra o zonă atât de vastă în mod eficient”, consideră Robert Tollast, expert militar la think-tank-ul britanic RUSI.

Analiștii și oficialii militari recomandă instalarea acestor sisteme în jurul unor obiective strategice, precum centrale electrice, aeroporturi și baze militare.

O astfel de abordare ar putea descuraja sau perturba incidentele similare celor observate recent în Danemarca, Germania și Belgia, unde survoluri de drone au fost dificil de interceptat prin metode tradiționale.

În contextul în care UE încurajează dezvoltarea propriilor capacități, comandanții polonezi privesc sistemul american ca pe o soluție tranzitorie.

„Acest sistem a fost testat în luptă în Ucraina, iar rezultatele obţinute acolo sunt foarte încurajatoare, aşa că am decis să-l achiziţionăm ca soluţie intermediară”, a confirmat generalul Stanislaw Czosnek, comandant adjunct al forțelor armate poloneze. „Apoi, ne dorim să-l înlocuim cu produse poloneze”, a concluzionat el.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]