Curtea de Apel a respins solicitarea lui Eugen Chebac, administratorul Institutului de Medicină Legală (IML) Iași, de a-i fi redusă pedeapsa stabilită de prima instanță. Acesta a încercat să justifice faptele de corupție prin prisma unei dependențe de jocurile de noroc, însă magistrații au menținut sentința inițială.

În cadrul procesului, Chebac a susținut în fața judecătorilor că adicția pentru jocurile de noroc este o boală care l-a determinat să recurgă la traficul de influență. Conform publicației Ziarul de Iași, replica magistraților a fost tranșantă: „Și de ce nu ai făcut nimic pentru a o trata?”.

Eugen Chebac a fost acuzat că, în intervalul martie 2023 – iulie 2024, a contactat mai multe persoane care aveau cauze pe rolul IML Iași, promițându-le că poate interveni în schimbul unor sume de bani. Administratorul a solicitat mii de euro de la șoferi care consumaseră alcool sau substanțe interzise, promițându-le rezultate favorabile la analize.

Lista actelor de corupție reținute în sarcina sa include:

• 3.000 de euro ceruți unui șofer cu o alcoolemie de 2,14‰, pentru a-i asigura un calcul retroactiv avantajos;
• 2.900 de euro primiți de la un alt conducător auto pentru a „aranja” un calcul al alcoolemiei care să permită restituirea permisului de conducere;
• 5.000 de euro încasați de la tatăl unui tânăr depistat drogat la volan, în schimbul promisiunii că analizele vor ieși negative;
• 4.000 de euro de la un alt șofer depistat sub influența alcoolului, tot pentru un calcul retroactiv al alcoolemiei;
• 500 de euro de la victima unei agresiuni, pentru a interveni în vederea creșterii numărului de zile de îngrijiri medicale în certificatul medico-legal.

Pentru aceste fapte, Tribunalul l-a condamnat pe Chebac la 2 ani și 8 luni de închisoare cu suspendare, o pedeapsă mai mare decât minimul de 1 an și 4 luni prevăzut de lege. Deși acesta a invocat „boala” jocurilor de noroc ca factor declanșator pentru solicitarea mitei, instanța de apel nu a considerat acest argument valid pentru reducerea pedepsei.

În motivarea deciziei, magistrații au arătat că „Curtea reține că faptele s-au desfășurat pe o perioadă îndelungată de timp, iar inculpatul, deși se remarcă printr-o bună integrare socială și o reputație corespunzătoare, aspecte care îi permiteau adoptarea unei conduite conforme normelor legale, inclusiv prin solicitarea unui ajutor de specialitate în vederea încetării comportamentului adictiv, nu a ales această conduită”.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]