Militarii ruși continuă să sufere pierderi semnificative pe frontul din Ucraina, unde dronele kamikaze devin o armă uzuală în conflictele zilnice. Cu toate acestea, Moscova își intensifică programul de înarmare, devenind o amenințare tot mai mare pentru securitatea Europei, avertizează Institutul Internațional pentru Studii Strategice (IISS) într-un raport recent. Kirilo Budanov, șeful spionajului militar ucrainean, a precizat că Rusia va deveni o amenințare reală pentru întreaga Europă începând cu anul 2030.

Prognoza privind amenințarea rusă până în 2030

Într-un interviu acordat presei ucrainene, Kirilo Budanov a explicat că, în prezent, Rusia nu reprezintă o amenințare directă pentru Europa, însă lucrurile se pot schimba radical în următorii ani. „Aceasta e realitatea”, a afirmat șeful serviciului de informații militare ucrainene.

Budanov a detaliat că Rusia desfășoară un program etapizat de înarmare până în 2037, iar anul 2030 marchează „punctul de cotitură” când Kremlinul ar putea trece la acțiuni ofensive împotriva Europei. Deși nu a indicat ținte specifice, analiștii militari avertizează de mult timp asupra riscului unei incursiuni ruse prin coridorul Suwalki, cu scopul de a ocupa teritoriile țărilor baltice.

Bugetul estimat al programului de înarmare rus este de aproximativ 1,2 trilioane de dolari, cea mai mare sumă alocată pentru înzestrarea militară de la prăbușirea Uniunii Sovietice.

Capacitatea Rusiei de a lansa atacuri cu drone kamikaze

Potrivit lui Budanov, Ucraina este în prezent singurul factor care împiedică Rusia să devină o amenințare existențială pentru Europa. Datele recente susțin această afirmație. Statul Major al armatei ucrainene a anunțat că armata rusă a atins capacitatea de a lansa zilnic peste 5.500 de drone kamikaze pe linia frontului.

Într-unul dintre cele mai puternice atacuri asupra capitalei ucrainene, Rusia a lansat peste 800 de drone într-o singură noapte, un salt semnificativ față de cele 400-500 de drone utilizate în atacurile precedente.

Raportul IISS subliniază că forțele armate europene, în special cele din cadrul NATO, își reconfigurează capacitățile militare, dar se confruntă cu dificultăți privind cantitatea forțelor disponibile, dezvoltarea tehnologiilor militare și refacerea stocurilor, aspecte neglijate în ultimele decenii de la încheierea Războiului Rece.

Dependința Europei față de Statele Unite

Documentul Institutului Internațional pentru Studii Strategice evidențiază vulnerabilitățile armatelor europene în eventualitatea unui conflict fără sprijinul SUA. „Statele europene rămân dependente de Statele Unite în privința mai multor capacități militare-cheie”, se menționează în raport, enumerând sisteme de război electronic, supraveghere aeriană și satelitară, rachete cu rază lungă de acțiune și sisteme antiaeriene integrate.

Ca exemplu, în cadrul NATO, SUA operează aproximativ 115 aeronave de spionaj și război electronic, în timp ce țările europene dispun de doar 47 astfel de aeronave. Aceeași discrepanță se regăsește în numărul rachetelor cu rază lungă, dronelor și sistemelor antiaeriene, esențiale în fața unui adversar capabil să lanseze zilnic mii de drone pe un front de 1.000 de kilometri.

Consolidarea forțelor ruse și perspectivele militare

Raportul IISS confirmă că, în ciuda pierderilor semnificative de personal și echipamente, Rusia continuă să-și extindă forțele armate, creând noi unități la nivel de divizie, unele dislocate în apropierea țărilor baltice. Un progres notabil este formarea Corpului 44 Armată în regiunea Karelia, lângă granița cu Finlanda.

De asemenea, raportul recunoaște „abilitatea Rusiei de a-și regenera forțele terestre”, un aspect de importanță majoră în contextul conflictului prelungit.

În 2025, forțele terestre ruse par să fi revenit la nivelul de completare de dinaintea invaziei din februarie 2022. La începutul conflictului, Rusia dispunea de aproximativ 3.000 de tancuri operaționale și 8.000 în depozite. Pierderile „ireversibile” au ajuns la circa 4.800 de blindate, însă industria de război este estimată să producă anual în jur de 750 de vehicule blindate în 2025 și 2026.

Maciej Korowaj, fost ofițer de informații polonez și analist al armatei ruse, avertiza încă din 2024 că Rusia poate permite pierderea a 2-4 brigăzi lunar în Ucraina. Pentru comparație, armata României are în prezent 8 brigăzi de manevră.

Depozitele mari ale armatei sovietice, sursă importantă de echipamente pentru Rusia în conflict, se epuizează semnificativ, unele la jumătate din capacitate, potrivit surselor independente OSINT. Partea din blindate recondiționate sunt folosite pentru echiparea noilor unități militare create de Moscova.

Capacitatea „maximă teoretică” a Rusiei este de a forma 97 de batalioane mecanizate lunar, necesitând peste 44.000 de noi recruți pe lună. Rata actuală a pierderilor lunare este aproape egală cu cea a recruărilor.

Conform unui raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), publicat în această vară, recrutările în armata rusă au scăzut în 2024 comparativ cu anii anteriori, tendință care continuă și în 2025. Numărul zilnic de recruți variază între 1.000 (conform Institutului German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate) și 1.700 (conform unei investigații a publicației independente ruse Meduza).