Situația economică a românilor a cunoscut o deteriorare în ultimele șase luni, în contextul unei inflații care se menține la un prag de 10%, a afirmat președintele Nicușor Dan.

Această diminuare a puterii de cumpărare are cel mai mare impact asupra familiilor cu venituri mici, pentru care orice scumpire reprezintă o dificultate majoră. Conform acestuia, deși populația resimte pe deplin efectele, România nu a avut o altă opțiune decât măsurile adoptate recent, deoarece exista riscul pierderii încrederii investitorilor și al declanșării unei crize economice mult mai severe.

Într-o intervenție la RTV, Nicușor Dan a detaliat că instituțiile financiare și investitorii care creditează statul român au transmis un avertisment clar: fără o reducere a deficitului bugetar, costurile de finanțare ar fi crescut exponențial, iar unii investitori s-ar fi retras. Un astfel de scenariu ar fi putut împinge România spre o inflație de 20-30%, ceea ce ar fi afectat dramatic nivelul de trai și stabilitatea economică națională.

”Trebuie să spunem foarte clar că românii o duc mai rău, da, în momentul ăsta faţă de acum, să zicem, şase luni, faptul că avem o inflaţie de 10%, asta înseamnă că fiecare român cumpără cu 10% mai puţin decât putea să cumpere şi pentru unii dintre ei care erau la limită asta este chiar foarte dificil. Pe de altă parte, noi am fost, noi vorbim ca societate, administraţie în întregime, am fost nevoiţi să luăm nişte măsuri, pentru că România este împrumutată de nişte fonduri de investiţii, bănci şi oamenii ăştia au spus nu reduceţi deficitul, unii dintre noi se vor retrage, alţii dintre noi vă vor împrumuta şi mai scump”, a declarat Nicuşor Dan, duminică, la RTV.

„Era nevoie de nişte măsuri luate într-un termen scurt”, a insistat președintele, menționând că, deși implementarea unora dintre ele putea fi diferită, era crucial ca Guvernul să intervină.

Privind spre viitor, Nicușor Dan a avertizat că anul 2026 se anunță a fi unul dificil. Atunci vor intra în vigoare noi taxe deja aprobate, cum ar fi majorarea impozitului pe proprietate, adoptată de Parlament în luna august. Populația a simțit deja impactul creșterii TVA, iar începutul anului 2026 va aduce o nouă, „mică afectare” a bugetelor familiale.

”Aşa cum sunt lucrurile acum, nu există alte măsuri decât cele anunţate cu privire la bugetele lor de familie. Dar o să mai existe nişte taxe care au fost deja anunţate, de exemplu taxa pe proprietate, care a fost votată în august de Parlament şi care o să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026. Efectul cel mai mare l-a avut TVA-ul, care s-a implementat deja, o să mai fie o mică afectare a veniturilor la început de 2026 şi cam asta ar trebui să fie tot. Dincolo de asta, statul va trebui să umble şi asta o să fie preocuparea următoarelor cinci, şase săptămâni, bugetul 2026, când statul va trebui să umble la multe din cheltuielile pe care statul le face”, a explicat Nicuşor Dan.

Cu toate acestea, președintele a indicat și o perspectivă optimistă, afirmând că, începând cu 2027, economia națională are șanse reale de creștere.

Aceasta ar veni pe fondul stabilizării indicatorilor macroeconomici și al recâștigării încrederii investitorilor. Potrivit șefului statului, România a reușit să evite un scenariu negativ major – retrogradarea ratingului de țară la categoria nerecomandată investițiilor –, ceea ce reprezintă un succes la nivel macroeconomic și creează premisele pentru o revenire economică în anii următori.

Referitor la perioada imediat următoare, Nicușor Dan a precizat că nu sunt planificate alte măsuri care să impacteze direct bugetele cetățenilor, în afara celor deja comunicate. Totuși, la pregătirea bugetului pentru 2026, statul va trebui să facă ajustări semnificative la propriile cheltuieli, eficientizarea aparatului administrativ și reducerea risipei devenind prioritare.

Întrebat dacă măsurile implementate pot fi considerate un eșec, președintele a oferit un răspuns nuanțat. El a susținut că, la nivel macroeconomic, România a evitat o criză majoră, dar a recunoscut că efectele negative asupra populației sunt concrete și resimțite în viața de zi cu zi. Acesta nu a exclus posibilitatea ca unele măsuri să fi putut fi ajustate mai bine pentru a proteja categoriile vulnerabile.

În final, Nicușor Dan a accentuat importanța unei comunicări mai eficiente între autorități și cetățeni. „O grijă mai mare în a comunica măsurile ar fi importantă”, a punctat el, sugerând că transparența și dialogul pot contribui la atenuarea temerilor publice și la consolidarea încrederii într-un parcurs economic stabil.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]