AM Press Logo
Muzeul Pietrei

Nu vei mai privi niciodată un sărut la fel după ce vei afla de la cine l-am moștenit.

O nouă cercetare analizează originile sărutului, un comportament care reprezintă un mister evolutiv pentru oamenii de știință, deoarece nu oferă un beneficiu evident pentru supraviețuire sau reproducere.

Studiul sugerează că este posibil ca și oamenii de Neanderthal să se fi sărutat, un obicei întâlnit nu doar în diverse societăți umane, ci și în regnul animal.

Pentru a stabili momentul probabil al apariției acestui comportament, oamenii de știință au construit un „arbore genealogic evolutiv”, bazându-se pe dovezi ale sărutului la alte specii. În acest scop, a fost necesară stabilirea unei definiții științifice precise, pentru a asigura compararea aceluiași tip de acțiune între specii diferite.

Getty The image is a composite of several different species kissing. Clockwise from top left: two monkeys kissing; two lemurs with their faces touching; two cheetahs appearing to kiss each other on the mouth; an orangutan kissing another on the cheek; two monkeys kissing with their eyes closed and two giraffes appearing to kiss each other on the lips

Studiul, publicat în revista Evolution and Human Behaviour, a definit sărutul drept un contact oral neagresiv, direcționat, „cu o anumită mișcare a buzelor și fără transfer de hrană”. Dr. Matilda Brindle, biolog evoluționist la Universitatea din Oxford și cercetător principal, a explicat că „oamenii, cimpanzeii și bonobo se sărută cu toții”. Pornind de la această premisă, ea a concluzionat că „este probabil ca strămoșul lor comun să se fi sărutat. Credem că sărutul a evoluat probabil în urmă cu aproximativ 21,5 milioane de ani la maimuțele mari”.

Cercetătorii au identificat comportamente care se potrivesc acestei definiții la lupi, câini de preerie, urși polari și chiar albatroși. Cu toate acestea, pentru a contura o imagine evolutivă a originii sărutului uman, studiul s-a concentrat în mod special asupra maimuțelor.

Aceeași cercetare a concluzionat că și neanderthalienii, cele mai apropiate rude umane antice, care au dispărut acum aproximativ 40.000 de ani, se sărutau. Această teorie este susținută de o analiză anterioară a ADN-ului neanderthalian, care a demonstrat că oamenii moderni și neanderthalienii împărtășeau un microb oral, un tip de bacterie prezentă în salivă. „Aceasta înseamnă că trebuie să fi făcut schimb de salivă timp de sute de mii de ani după ce cele două specii s-au despărțit”, a explicat dr. Brindle.

Deși studiul a identificat momentul în care a evoluat sărutul, nu a putut răspunde la întrebarea „de ce”. Există deja mai multe teorii, printre care evoluția din comportamentul de îngrijire al strămoșilor noștri maimuțe sau utilizarea sa ca o modalitate intimă de a evalua sănătatea și compatibilitatea unui partener. Dr. Brindle speră ca această cercetare să contribuie la găsirea unui răspuns, adăugând: „Este important pentru noi să înțelegem că este ceva ce împărtășim cu rudele noastre nonumane”.

[article_sources]

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]

© 1991- 2024 Agenția de Presă A.M. Press. Toate drepturile rezervate!