Trecerea la ora de vară reprezintă o provocare mai mare pentru organism decât revenirea la ora de iarnă, când beneficiem de o oră suplimentară de odihnă. Medicul Oana Goidescu explică faptul că această modificare are un impact direct asupra ritmului circadian, ceasul biologic care gestionează somnul și starea de veghe, forțând corpul să se alinieze unui nou program fără o etapă de tranziție naturală.

„Impactul acestei treceri la ora de vară este mai mare comparativ cu trecerea la ora de iarnă, când dormim cu o oră mai mult. Aceea este o schimbare mai ușor de acceptat”, a declarat specialistul. Primele zile după schimbare pot aduce stări de oboseală, probleme de concentrare și un disconfort generalizat.

Efectele nu sunt resimțite la fel de toți oamenii. Oana Goidescu precizează că persoanele matinale, supranumite „ciocârlii”, se adaptează mai rapid, în timp ce „bufnițele”, care preferă să se culce târziu, resimt acut pierderea orei de somn: „Nu toți funcționăm la fel. Unii suntem mai «ciocârlii», obișnuți să ne trezim devreme, iar impactul este mai mic. În schimb, pentru «bufnițe», care se culcă târziu, pierderea acelei ore de somn este resimțită mult mai puternic”.

Copiii și adolescenții se numără printre categoriile cele mai vulnerabile în fața acestei schimbări. Medicul subliniază că aceștia au o înclinație genetică spre a dormi mai mult dimineața: „În momentul în care îi obligăm să se trezească mai devreme, impactul nu va fi unul favorabil”.

Pe lângă irascibilitate și nervozitate, trecerea la ora de vară implică riscuri medicale serioase în prima săptămână de la modificare. „Crește stresul cardiac și există un risc mai crescut, în prima săptămână, de infarct miocardic și accident vascular cerebral”, avertizează Oana Goidescu.

Perioada necesară pentru ca organismul să se recalibreze variază între una și trei săptămâni, în funcție de stilul de viață al fiecărei persoane. Pentru a atenua aceste efecte, medicul recomandă un „antrenament” început cu două săptămâni înainte, prin trezirea cu 5-10 minute mai devreme în fiecare zi, „astfel încât diferența să nu fie resimțită brusc”.

Specialiștii recomandă, de asemenea, o serie de măsuri pentru a facilita adaptarea:

• Menținerea unui program riguros de somn, cu ore fixe de culcare și trezire.
• Evitarea utilizării ecranelor înainte de culcare, deoarece lumina albastră inhibă melatonina.
• Expunerea la lumină naturală dimineața pentru reglarea ritmului biologic.
• Eliminarea consumului de cafea, băuturi energizante sau alți stimulenți după ora 12:00.
• Renunțarea la somnul de după-amiază și evitarea meselor grele în perioada serii.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]