Clasamentul mondial al fericirii, realizat pe baza datelor colectate prin sondajul Gallup World Poll, analizează modul în care cetățenii din întreaga lume își evaluează propria existență, informează News.ro. Indicele este stabilit ca o medie pe o perioadă de trei ani, fiind influențat de factori precum produsul intern brut pe cap de locuitor, speranța de viață sănătoasă, sprijinul social, libertatea de decizie, generozitatea și nivelul percepției asupra corupției.

Finlanda își menține poziția de cea mai fericită țară din lume pentru al nouălea an consecutiv, obținând un punctaj de 7,764 din 10. Statele nordice continuă să domine primele locuri ale ierarhiei, fiind urmate de Islanda, Danemarca, Suedia și Norvegia.

Juho Saari, profesor de politică socială și sănătate la Universitatea din Tampere, a explicat pentru AFP că, deși Finlanda se confruntă cu provocări precum o rată record a șomajului și reduceri ale prestațiilor sociale, populația rămâne mulțumită. „În ciuda tuturor acestor lucruri, suntem fericiți”, a declarat acesta, subliniind că „acest lucru ne arată că politica nu are o importanță atât de mare” și că viața privată a cetățenilor este factorul determinant.

Succesul Finlandei este atribuit naturii sale conservate, culturii saunei, unui sistem solid de protecție socială și unui nivel ridicat de încredere în instituții. Karolina Iissalo, o tânără de 30 de ani din Helsinki, a declarat că „avem o natură nealterată, iar pacea și liniștea care domnesc aici sunt probabil principalul nostru atu care explică de ce se trăiește atât de bine aici”.

În ceea ce privește România, țara noastră se situează în zona de mijloc a clasamentului, însă datele indică o tendință pozitivă și o îmbunătățire treptată a modului în care românii percep calitatea vieții.

Raportul analizează și influența rețelelor sociale asupra stării de bine, în special în rândul tinerilor. În state dezvoltate precum Statele Unite, Canada, Australia și Noua Zeelandă, s-au raportat scăderi semnificative ale nivelului de fericire pentru persoanele sub 25 de ani, cu un impact mai pronunțat în rândul fetelor. Totuși, Jon Clifton, director general al Gallup, a precizat într-un comunicat că „majoritatea tinerilor din lume sunt mai fericiți astăzi decât acum 20 de ani, iar aceasta este o tendință care merită atenția noastră”.

Efectele tehnologiei sunt însă nuanțate de specialiști. Jan-Emmanuel De Neve, profesor la Universitatea Oxford, explică faptul că „o utilizare intensivă este asociată cu un nivel de bunăstare semnificativ mai scăzut, dar cei care se îndepărtează în mod deliberat de rețelele sociale par, de asemenea, să piardă anumite efecte pozitive”.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]