Nava petrolieră Kairos, suspectată că aparține așa-numitei „flote fantomă” a Federației Ruse, a rămas blocată în apropierea litoralului bulgăresc, la o distanță de aproximativ o milă marină (circa 1,8 kilometri).

În contextul conflictului, Moscova a lansat amenințări la adresa voluntarilor români din cadrul grupării „Getica” care luptă în Ucraina, transmițând că aceștia „Vor fi trași la răspundere”. Replica luptătorilor din grupul Getica a fost fermă: „Nu ar trebui să ne fie frică, ci milă de Rusia”.

Incidentul actual vine după ce, pe 28 noiembrie, la bordul navei a avut loc o explozie urmată de un incendiu. Site-ul Meduza relatează că presa de la Kiev a scris pe 29 noiembrie, bazându-se pe surse neoficiale, că deflagrația a fost rezultatul unui atac ucrainean.

În momentul atacului cu drone, petrolierul se afla la 28 de mile marine de coasta Turciei. O tentativă de remorcare a avut loc pe 3 decembrie, efectuată de o navă turcească, dar a eșuat. Operațiunea a fost anulată, remorcherul s-a întors în Turcia, iar Kairos a rămas abandonată în apele teritoriale ale Bulgariei.

Pe plan diplomatic, premierul britanic Keir Starmer îl va primi luni, la Londra, pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, alături de președintele Franței, Emmanuel Macron, și cancelarul german Friedrich Merz. Potrivit DPA, scopul reuniunii este continuarea discuțiilor privind finalizarea războiului.

Liderul guvernului de la Londra va reafirma sprijinul pentru Kiev, subliniind că Ucraina are dreptul exclusiv de a-și decide viitorul. De asemenea, Starmer a punctat că o eventuală forță de menținere a păcii va avea un „rol vital” în asigurarea securității naționale ucrainene.

Agenda întâlnirii include și dezbateri pe marginea dialogului dintre Washington și Kiev, care vizează stabilirea unor garanții de securitate post-război.

Cei patru oficiali s-au reunit și în urmă cu aproape două săptămâni, prin videoconferință, în cadrul „Coaliției Voinței”. Această structură, convocată de Starmer și Macron, are ca scop pregătirea unei forțe europene de menținere a păcii, gata de desfășurare în cazul unui armistițiu.

Perspectivele de pace rămân însă distante, în condițiile în care Rusia a executat un atac masiv cu rachete și drone în noaptea de vineri. Președintele Zelenski a declarat că sute de drone și aproximativ 50 de rachete rusești au vizat cu precădere infrastructura energetică a Ucrainei.

„Coaliția Voinței”, condusă de Marea Britanie și Franța, reunește 31 de state, printre care și România, toate angajate să ofere sprijin sporit Ucrainei. Premierul Keir Starmer a anunțat lansarea inițiativei pe 2 martie 2025, în urma summitului de la Londra desfășurat sub sloganul „Securizarea viitorului nostru”.

Scopul principal este sprijinirea negocierilor de pace inițiate de SUA în luna februarie a acestui an, prin oferirea unor garanții de securitate solide, capabile să asigure durabilitatea unui eventual acord de pace și a încetării focului.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]