Foto – Agerpres
După descalificarea lui Călin Georgescu, în cursa pentru fotoliul de la Cotroceni au rămas: un fost spion, jurnalista, actriţa şi un primar, a relatat publicaţia Politico luni, care a făcut o prezentare a tuturor candidaţilor la preşedinţia României. Potrivit jurnaliştilor de la Politico, victoria a unui candidat de extremă dreapta în alegerile din luna mai ar putea însemna mai multe probleme pentru establishmentul de la Bruxelles şi, totodată, ar putea împinge Bucureştiul spre o aliniere mai strânsă cu mişcarea „Make America Great Again” a liderului de la Casa Albă Donald Trump.

Înainte de scrutinul decisiv din decembrie, au apărut îngrijorări cu privire la faptul că Georgescu a beneficiat de finanţare nedeclarată pentru campanie şi de promovare online care ar fi putut face parte dintr-o operaţiune de influenţă rusească, au notat cei de la Politico, potrivit new.ro, citată de antena3.ro. Totodată, jurnaliştii au mai precizat despre Călin Georgescu că se numără printre cei care nu mai au voie să candideze în luna mai, când este programat primul tur al alegerilor prezidenţiale din România.

Principala întrebare care se pune în prezent este dacă vreunul dintre candidaţii rămaşi în cursa pentru Cotroceni va reuşi să atragă alegătorii lui Călin Georgescu, mai mulţi candidaţi încercând să facă acest lucru. Printre cei aproape 11 candidaţi rămaşi în cursă se numără un fost spion, o fostă actriţă, un fost prim-ministru şi primarul unui oraş important, a transmis Politico, făcând o prezentare succintă a fiecăruia.

Crin Antonescu, candidatul establishmentului
În vârstă de 65 de ani, Crin Antonescu este candidatul comun al partidelor principale din România: social-democraţii (PSD), naţional-liberalii (PNL) şi partidul minorităţii maghiare (UDMR), potrivit sursei citate.

Fost lider al PNL, Antonescu este cunoscut mai ales pentru mandatul său de preşedinte interimar din urmă cu 12 ani, după ce Parlamentul României l-a suspendat din funcţie pe preşedintele de atunci, Traian Băsescu. Un efort de destituire a lui Băsescu a eşuat ulterior, lăsându-l pe Antonescu cu o imagine pătată. El nu a deţinut nicio funcţie politică în ultimul deceniu.

Elena Lasconi, fost jurnalistă
În vârstă de 52 de ani, Elena Lasconi este un politician de opoziţie care candidează la preşedinţie în calitate de candidat al partidului Uniunea Salvaţi România, pe care îl conduce.Lasconi s-a clasat pe locul al doilea în primul tur anulat al cursei prezidenţiale din România şi urma să se confrunte cu Georgescu în turul doi din decembrie, înainte de intervenţia autorităţilor.

Cu o carieră de zeci de ani în jurnalism, ea a intrat în politică în 2020, candidând cu succes din partea USR pentru funcţia de primar în Câmpulung Muscel, un oraş mic din apropierea Bucureştiului.

George Simion, liderul extremei dreapta
În vârstă de 38 de ani, George Simion este liderul celui de-al doilea partid ca mărime din Parlamentul României, Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) şi omul extremei drepte în cursa prezidenţială. El şi-a asigurat locul după retragerea unui alt candidat al dreptei dure, Anamaria Gavrilă. Ei conveniseră în prealabil că unul se va retrage dacă ambii vor fi aprobaţi de către autorităţile electorale.

Liderul AUR a militat pentru unirea Republicii Moldova cu România, fiindu-i interzisă intrarea în Republica Moldova în mai multe rânduri. În plus, i-a fost interzisă intrarea în Ucraina din cauza „activităţilor sale antiucrainene sistematice”, conform Serviciului ucrainean de securitate.

Rezultatele primului sondaj CURS pentru prezidențiale fără Călin Georgescu arată că George Simion și Crin Antonescu ar intra în turul al doilea. În ceea ce privește sentimentele față de România, 39% simt dezamăgire, iar 59% cred că țara se îndreaptă într-o direcție greșită.

Continuarea aici