O anchetă oficială desfășurată la Londra a ajuns la concluzia că răspunsul guvernului britanic la pandemia de COVID-19 a fost adesea un caz de „prea puțin, prea târziu”. Întârzierea cu o săptămână a impunerii unui lockdown obligatoriu în timpul primului val din 2020 a cauzat aproximativ 23.000 de decese suplimentare.

Raportul, intitulat „Core UK decision-making and political governance” (Procesul decizional și guvernanța politică de bază în Marea Britanie), reprezintă al doilea modul al unei investigații ample privind răspunsul Regatului Unit la pandemie. Ancheta este condusă de baroneasa Heather Hallett.

Până la finalul anului 2023, Marea Britanie a înregistrat oficial peste 235.000 de decese asociate cu COVID-19. Noul raport susține că acest bilanț ar fi putut fi mai mic dacă guvernele din Anglia, Țara Galilor, Scoția și Irlanda de Nord nu ar fi „eșuat în a aprecia amploarea amenințării sau urgența răspunsului pe care aceasta îl impunea”.

„Când au realizat amploarea amenințării, politicienii și administratorii din guvernul britanic și din administrațiile devoluate s-au confruntat cu alegeri deloc de invidiat cu privire la modul de a răspunde”, a declarat Hallett. „Indiferent de decizia pe care au luat-o, adesea nu a existat un răspuns corect sau un rezultat bun. De asemenea, au trebuit să ia decizii în condiții de presiune extremă. Cu toate acestea, pot rezuma concluziile mele privind răspunsul ca fiind «prea puțin, prea târziu».”

„Ancheta a identificat, prin urmare, o serie de lecții cheie învățate pentru a informa răspunsul la o viitoare pandemie. În total, fac 19 recomandări cheie care cred că vor proteja mai bine Marea Britanie în orice pandemie viitoare și vor îmbunătăți procesul decizional într-o criză”, a adăugat ea. Recomandările sale includ necesitatea unei reforme urgente și a clarificării structurilor de decizie în situații de urgență în cadrul fiecăruia dintre cele patru guverne.

Alte recomandări esențiale vizează asigurarea unei comunicări clare către public a deciziilor și a implicațiilor acestora, cu legi și îndrumări ușor de înțeles. De asemenea, se solicită o supraveghere parlamentară mai strictă a utilizării puterilor de urgență și o mai bună evaluare a impactului deciziilor asupra celor mai vulnerabili. Modulul 2 al „Anchetei COVID-19 din Marea Britanie” este a doua dintre cele 10 investigații planificate și se concentrează pe guvernanța și procesul decizional politic din timpul pandemiei.

În cadrul anchetei au fost audiați politicieni de rang înalt, actuali și foști, inclusiv fostul prim-ministru Boris Johnson, care se afla la conducere în Downing Street 10 la acea vreme, precum și oameni de știință de renume, personal medical cheie, funcționari publici și toți experții relevanți.

Raportul constată că „guvernul britanic a introdus restricții consultative pe 16 martie 2020, inclusiv autoizolare, carantină la domiciliu și distanțare socială. Dacă restricțiile ar fi fost introduse mai devreme, lockdown-ul obligatoriu din 23 martie ar fi putut fi mai scurt sau chiar nenecesar”. Documentul adaugă: „Această lipsă de urgență și creșterea uriașă a infecțiilor au făcut inevitabil un lockdown obligatoriu. Acesta ar fi trebuit introdus cu o săptămână mai devreme. Dacă un lockdown obligatoriu ar fi fost impus pe sau imediat după 16 martie 2020, modelările arată că doar în Anglia ar fi fost cu aproximativ 23.000 mai puține decese în primul val, până la 1 iulie 2020”.

Deși baroneasa Hallett recunoaște presiunea sub care s-au aflat politicienii în timpul pandemiei, ea subliniază că, dacă Marea Britanie ar fi fost mai bine pregătită, națiunea ar fi putut evita o parte din costurile financiare, economice și umane „semnificative și de lungă durată” ale pandemiei.

Grupul „COVID-19 Bereaved Families for Justice” a calificat drept „devastatoare” ideea că vieți ar fi putut fi salvate sub o altă conducere. Dominic Cummings, un consilier apropiat al lui Boris Johnson la acea vreme, este criticat în mod special în raportul baronesei Hallett, fiind descris ca o „influență destabilizatoare” în centrul procesului decizional.

„Comportamentul său a contribuit semnificativ la o cultură a fricii, suspiciunii reciproce și neîncrederii care a otrăvit atmosfera din Downing Street 10 și a subminat autoritatea prim-ministrului”, se arată în document. S-a constatat că Dominic Cummings „a contribuit la o cultură a fricii”, în timp ce șeful său, Boris Johnson, nu a reușit „să exercite un leadership adecvat pentru a rectifica cultura toxică și haotică ce afecta negativ procesul decizional” în timpul pandemiei.

Chiar înainte de publicarea raportului, Cummings a postat pe rețelele de socializare pentru a se distanța de concluziile acestuia, menționând că a refuzat să participe la anchetă. „Este important ca publicul să realizeze că, în majoritatea problemelor mari, «experții», inclusiv oamenii de știință de rang înalt, s-au înșelat complet în primul trimestru al anului 2020. Ne-au sfătuit să nu facem aproape nimic”, a spus el.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]