Parlamentul a adoptat marți, în urma reexaminării cerute de Curtea Constituțională, legea din al doilea pachet de măsuri fiscal-bugetare, care prevede, printre altele, majorarea impozitelor locale. Decizia a stârnit nemulțumirea primarilor, principalul motiv fiind că sumele colectate din aceste taxe majorate vor ajunge la bugetul de stat, nu în bugetele administrațiilor locale.

Primarul Slatinei, Mario de Mezzo, a criticat măsura, subliniind impactul negativ asupra comunităților locale: „Pe lângă faptul că mărim impozitele și tot disprețul cetățenilor ni-l luăm noi primarii, banii pe care îi primim din mărirea de impozite sunt luați în proporție de sută la sută de Guvern. Este inacceptabil. Și banii locali pe care am putea să-i folosim pentru a contina să dezvoltăm orașele, nici pe ăia nu-i mai avem pentru că vrea să-i ia Guvernul”.

La rândul său, Vladimir Petruț (PNL), primarul orașului Cavnic, și-a exprimat neîncrederea în constituționalitatea legii:

„Este fără precedent ceea ce dorește să se întâmple și, în primul rând, eu nu cred că CCR va aproba o astfel de modificare pentru că ar fi ceva fără precedent în România. Au mai fost încercări în care s-a vrut să se ia banii autorităților locale și CCR a spus foarte clar că vorbim de autonomie locală. Constituția României legiferează foarte clar acest lucru numai că premierul Ilie Bolojan vrea să vină aici cu o șmecherie care să ne reducă cotele defalcate din TVA și impozit pe venit, numai că și aici legea e foarte clară și este greu de modificat așa peste noapte”.

Actul normativ, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea la 1 septembrie, a fost adoptat de plenul reunit al Senatului și Camerei Deputaților. Legea fusese trimisă la reexaminare după ce CCR a invalidat parțial textul inițial. În urma modificărilor, s-a stabilit că taxele locale vor crește cu 75%, măsura urmând să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2026.

Legea a trecut de votul Parlamentului cu 253 de voturi „pentru”, 128 „împotrivă” și 3 abțineri, în timp ce 3 parlamentari nu și-au exprimat votul.

Din textul final au fost eliminate articolele declarate neconstituționale de CCR, care vizau introducerea testelor poligraf pentru angajații de la ANAF, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) și Autoritatea Vamală. A fost menținută, însă, prevederea referitoare la avizul psihologic de integritate.

Luni, în cadrul Adunării Generale a Asociației Municipiilor din România, premierul Ilie Bolojan și-a exprimat speranța că Parlamentul va finaliza pachetul fiscal, inclusiv majorarea impozitelor pe proprietate și mașini pentru persoanele fizice. Acesta a argumentat că statul are nevoie de aceste încasări pentru a reduce deficitul de colectare a TVA.

Legea face parte dintr-un set amplu de măsuri menite să asigure redresarea și utilizarea eficientă a resurselor publice. Printre obiectivele sale se numără gestionarea prudentă a optimizării fiscale, un tratament egal pentru contribuabili, restructurarea facilităților fiscale și reașezarea sistemului de impozitare locală.

De asemenea, actul normativ vizează o utilizare mai eficientă a fondurilor publice la nivel central și local, cu scopul de a crește sustenabilitatea și transparența în administrarea banului public.

O altă măsură inclusă în pachetul fiscal este introducerea unei taxe de 25 de lei pentru coletele din afara Uniunii Europene cu o valoare de până la 150 de euro. Inițial programată pentru toamna acestui an, aplicarea taxei a fost amânată, noul termen de intrare în vigoare fiind 1 ianuarie 2026, deoarece termenul anterior, 1 noiembrie 2025, a fost depășit.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]