Pâinea stimulează eliberarea de dopamină, cunoscută drept „hormonul fericirii”, un mecanism ce are o justificare evolutivă, având în vedere că alimentele bogate în energie ne atrag în mod natural. Totuși, aceste creșteri bruște ale glicemiei sunt urmate de efecte secundare precum oboseală, poftă de dulce și senzația continuă de foame.

În plus, majoritatea pâinilor disponibile în supermarketuri sunt ultraprocesate, conținând puține fibre și numeroși aditivi, printre care conservanți, emulgatori și stabilizatori. Consumul pâinii procesate, cu un conținut scăzut de fibre, a fost corelat în multiple studii cu un risc ridicat de afecțiuni cardiovasculare și mortalitate crescută.

Contrar așteptărilor, nici pâinile fără gluten nu sunt neapărat mai sănătoase. Nutriționista Caren Richards atrage atenția că acestea conțin adesea aceiași aditivi folosiți pentru a imita textura și aspectul pâinii tradiționale.

Renunțarea la pâine – o soluție pentru controlul greutății?

Potrivit nutriționistei Caren Richards, pentru persoanele care doresc să își gestioneze greutatea, reducerea consumului de produse din grâu procesat reprezintă un prim pas recomandat. „În prima săptămână am înlocuit chifla cu vită de la prânz cu o salată verde, două ouă fierte și un pachet întreg de bresaola. Foamea era însă intensă”, povestește aceasta pentru The Telegraph.

Richards subliniază o greșeală frecventă: simpla eliminare a pâinii fără a înlocui alimentele cu opțiuni care să ofere sațietate duce adesea la eșec. Astfel, ea a optat pentru terci de ovăz cu banană la micul dejun și supe consistente cu fasole și leguminoase la prânz. Rezultatul a fost reducerea senzației de foame, renunțarea la gustările dulci și pierderea câtorva kilograme.

Explicația constă în densitatea mare de carbohidrați a pâinii, care oferă o cantitate semnificativă de zaharuri pe porție, însă nu asigură o sațietate reală. În schimb, legumele, lintea și fasolea furnizează fibre, volum și apă, elemente esențiale pentru o senzație durabilă de plenitudine, explică nutriționista.

Impactul pâinii asupra digestiei

Chiar și în absența intoleranței la gluten, pâinea poate provoca balonare. Richards menționează că glutenul este dificil de digerat pentru mulți oameni, iar digestia poate fi afectată și de nivelul de stres. „În vacanță, când ești relaxat, poți mânca focaccia fără probleme, însă un sandviș consumat la birou, în condiții de stres, poate rămâne în stomac ore întregi”, explică ea.

De asemenea, datorită conținutului scăzut de fibre, majoritatea pâinilor nu susțin flora intestinală. În schimb, leguminoasele, rădăcinoasele și alte alimente bogate în fibre contribuie semnificativ la sănătatea digestivă. Eliminarea glutenului, chiar și temporară, poate oferi o pauză binevenită sistemului digestiv, conform nutriționistei.

Pâinea artizanală – o alternativă mai sănătoasă?

Pâinea cu maia este într-adevăr mai blândă pentru sistemul digestiv comparativ cu pâinea albă procesată. Totuși, consumul excesiv poate determina în continuare dificultăți digestive din cauza glutenului, avertizează Caren Richards.

Un alt aspect important este că un consum frecvent de pâine poate reduce aportul altor alimente nutritive. De exemplu, consumul regulat de toast la micul dejun poate înlocui opțiuni hrănitoare precum ovăzul, semințele de chia sau ouăle. O dietă variată, bogată în nutrienți diferiți, este întotdeauna mai benefică decât una bazată pe un singur tip de aliment.

Nutriționista concluzionează: „După patru săptămâni fără pâine, digestia mea s-a îmbunătățit, nu mai am balonare și am slăbit. Cu glicemia stabilizată, am redus automat consumul de dulciuri și gustări. Nu mai cedez poftelor din după-amiază, mănânc un fruct sau aștept masa următoare. Nu intenționez să renunț definitiv la pâine, deoarece știu că aș eșua, dar am învățat că pot trăi bine și fără ea – cel puțin pentru o perioadă.”