A.M. Press
Ultimele stiri din Romania!

Sâmbătă, Înălțarea Sfintei Cruci. Postește și nu mânca usturoi, nuci, prune și pește

0 290

 


APRECIAZA ARTICOLUL !

Inaltarea Sfintei Cruci este cea mai veche si mai importanta dintre sarbatorile ortodoxe in¬chinate cinstirii Sfintei Cruci. In aceasta zi sarbatorim de fapt amintirea a doua evenimente deosebite din istoria lemnului Sfintei Cruci: Aflarea Crucii pe care a fost rastignit Mantuitorul si inaltarea ei solemna in fata poporului de catre episcopul Macarie al Ierusali¬mului, in ziua de 14 septembrie din anul 335; Aducerea sau intoarcerea Sfintei Cruci de la persii pagani, la anul 629, pe timpul imparatului bizantin Heraclius, care a depus-o cu mare cinste in biserica Sfantului Mormant (a Sfintei Cruci)din Ierusalim, scrie crestinortodox.ro.

De ce postim în ziua Înălțării Sfintei Cruci?

Sfintii Parinti au randuit ca in ziua Inaltarii Sfintei Cruci, praznuita pe 14 septembrie, sa postim. Postim pentru a ne aduce aminte de Patimile si Moartea Domnului. Nu intamplator, in ziua Inaltarii Sfintei Cruci se citeste la Sfanta Liturghie Evanghelia din Vinerea Mare, in care este prezentata toata durerea de pe Golgota.

Avand in vedere ca semnul Crucii ramane vesnic in Hristos, ca nicio cruce nu este despartita de El, infranarea noastra este o rastignire interioara pentru a primi slava si lumina Invierii Domnului. Iar la Inviere stim ca se ajunge nu prin viata, ci prin moarte, nu prin afirmarea de sine, ci prin jertfa de sine.

Postul trebuie tinut din iubire, nu din obligatie. Si cand este tinut astfel, orice post, chiar si cel aspru, devine usor. Trupul incepe sa se multumeasca cu putina hrana, iar omul nu se mai plange nici de foame, nici de sete si osteneala, pentru ca Hristos Insusi i-a devenit hrana, bautura si odihna. Astfel, postul in Ortodoxie nu este o simpla abtinere de la anumite mancaruri, ci este o impreuna-calatorie si unire cu Dumnezeu.

Tradiții și obiceiuri

În calendarul popular, ziua Înălțării Sfintei Cruci mai poartă denumirea și de Ziua Crucii, Ziua Șarpelui sau Cârstovul Viilor și este considerată data ce vestește sfârșitul verii și începutul toamnei. Conform tradiției populare, de Ziua Crucii se închide pământul, care ia cu sine insectele, reptilele și plantele ce au fost lăsate la lumină în primăvară.

În această zi, preotul sfinteste via și butoaiele de vin, pentru ca și în viitor gospodarul să se bucure de o recoltă bogată. Strugurii din ultima tufa de vie nu trebuie culesi astazi. Ei trebuie păstrați ca ofrandă pentru păsările cerului și de aceea se numesc, în limbaj popular, strugurii lui Dumnezeu.

În serile culesului, podgorenii fac focuri din vița uscată, în jurul cărora petrec cu mâncare, băutură și muzică.

Pe 14 septembrie, la biserică se sfințesc busuiocul, menta, maghiranul și cimbrul, considerate plante magice. Aceste plante îi apară pe credincioși de diverse boli, dar vegheaza și asupra păsărilor și animalelor din ogradă.
Monedele sfințite în această zi, păstrate în portofel, alături de o cruciuliță aduc belșug și spor în muncă.
De asemenea, se spune că nu este bine să se mănânce usturoi, nuci, prune și pește. Este recomandat să se țină post negru, aspru, pentru vindecarea sufletului și a trupului. În ziua Înălțării Sfintei Cruci nu este voie a se munci, pentru a nu atrage primejdiile. De acum se începe și bătutul nucilor, însă nu este voie să se consume fructul deoarece miezul are forma unei cruci.

Oamenii din popor cred că dacă va tuna în această zi de sărbătoare, toamna va fi una lungă. De asemenea, dacă ciorile se adună în gard, va cădea bruma.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More