Sâmbăta Mare este zi de reculegere. Din noaptea zilei de vineri, când Iisus a fost coborât în mormânt, până în clipa Învierii în ziua de duminică, credincioşii rememorează momentele petrecute de Iisus în mormânt.

Tradiţii
Să fugim de pilda trădătorului Iuda
În Sâmbăta Mare, ultima zi de post, credincioşii transmit, din generaţie în generaţie, un emoţionant mesaj al dreptei credinţe: „Să fugim ca de foc de pilda trădătorului Iuda”.

Gospodinele pregătesc mâncărurile tradiţionale
În această zi se sacrifică mielul, iar femeile pregătesc mâncărurile tradiţionale pentru Paşte: drobul, friptura şi borşul de miel.

Pasca, un simbol pascal
Gospodinele pot vopsi ouăle pentru Înviere, dacă ele n-au reuşit să facă acest lucru în Joia Mare. Tot acum se prepară pasca, iar o legendă referitoare la acest simbol pascal ne spune de când s-a răspândit obiceiul de a face pască.
Legenda spune că, în timp ce Iisus predica împreună cu apostolii, ei au fost găzduiţi de un om foarte primitor care le-a pus în traistă, la plecare, pâine pentru drum, fără ca ei să ştie. Întrebându-l pe Hristos când va fi Paştele, Mântuitorul le-a spus că atunci când vor găsi pâine în traistă.

Curând, apostolii au găsit în traistă darul pus de acel om. De atunci, femeile pregătesc pasca pentru fiecare Paşte, iar ritualul preparării acesteia poate avea semnificaţii magice, spune tradiţia. Pasca Luminată se coace odată pe an în Sâmbăta Mare şi poate avea forme diferite, dar fiecare pască din aluat face referire fie la momentul morţii lui Iisus, fie la naşterea Acestuia.

Sâmbătă noaptea se deschid cerurile
Sâmbătă seara se deschid cerurile, iar sufletele rudelor decedate vin în căminul unde au locuit înainte de plecarea în eternitate. În memoria lor se împart pachete săracilor.
Sâmbătă noaptea nu trebuie să dormim, pentru că atunci când se deschid cerurile Dumnezeu să ne privească până-n adâncul sufletului şi să poată vedea cea mai fierbinte dorinţă a noastră.

AMPress