Numărul românilor care dețin depozite bancare mai mari de 100.000 de euro a scăzut cu peste 4.100 față de finalul anului 2024, ajungând sub pragul de 82.000 de persoane în primul semestru al acestui an. Totodată, valoarea totală a acestor depozite s-a redus cu aproape 300 de milioane de euro, confirmând o tendință de retragere a economiilor din depozitele bancare, începută în primul trimestru și accentuată în al doilea.

Contextul scăderii numărului deponenților cu sume mari

Conform experților de la Finzoom, această evoluție are la bază mai mulți factori. Irina Chițu, director Finzoom, explică: „În primul rând, dobânzile la depozitele bancare au scăzut, iar în același timp, titlurile de stat au devenit extrem de atractive, oferind dobânzi de două sau chiar trei ori mai mari la euro, neimpozitate, garantate de stat și, în cazul emisiunilor Fidelis, tranzacționabile oricând pe bursă fără pierderea dobânzii acumulate.”

În plus, mulți investitori au ales să-și diversifice portofoliile, mutând banii în imobiliare, pe piețele internaționale sau în alte valute. Influența inflației ridicate și a costurilor de trai în creștere a determinat, de asemenea, utilizarea economiilor pentru consum, în special în perioadele cu cheltuieli mai mari, precum vara, când vacanțele generează costuri suplimentare.

De asemenea, discuțiile publice privind posibile modificări fiscale, cum ar fi introducerea unei taxe progresive pentru veniturile mari sau capitaluri, au determinat o parte dintre deponenți să-și gestioneze preventiv economiile. Contextul regional marcat de incertitudini economice și tensiuni geopolitice a impulsionat, de asemenea, căutarea unor soluții de diversificare și siguranță financiară în afara granițelor țării.

Impactul asupra economiei și sectorului bancar

Irina Chițu subliniază că această scădere nu indică o diminuare a averii deponenților, ci o schimbare în modul în care aceștia gestionează capitalul: „Diminuarea numărului de deținători a depozitelor bancare mai mari de 100.000 de euro arată că aceștia caută randamente mai bune și folosesc capitalul mai activ. În loc să rămână blocați în conturi bancare, banii se mișcă spre alte zone ale economiei: investiții, consum, finanțarea statului prin titluri de stat.”

Pentru guvern, creșterea interesului pentru titlurile de stat reprezintă un avantaj, oferind o sursă sigură și stabilă de finanțare. În schimb, pentru bănci, scăderea depozitelor mari poate constitui o provocare, ceea ce le va determina să dezvolte produse financiare mai atractive, adaptate nevoilor investitorilor cu sume importante, pentru a menține lichiditatea.

O maturizare a comportamentului financiar al românilor

Irina Chițu consideră că această tendință reflectă o schimbare profundă în atitudinea față de economisire: „Oamenii nu mai acceptă automat depozitul bancar ca unicul instrument de economisire, ci caută diversificare, lichiditate și eficiență fiscală. Este o schimbare de paradigmă: de la simpla păstrare a banilor la bancă, la administrarea activă a capitalului.”

Potrivit acesteia, în următoarele trimestre, această evoluție ar putea accelera, pe măsură ce educația financiară se consolidează și accesul la piețe și instrumente noi devine tot mai facil.