Fostul director al Muzeului Național de Istorie a României (MNIR), Ernest Oberländer, a lansat acuzații grave la adresa managementului Muzeului Drents din Țările de Jos, în urma furtului unor artefacte dacice de o valoare inestimabilă.

Scandalul a provocat tensiuni diplomatice și politice majore, ducând la demiterea directorului român și la o criză de încredere în cooperarea muzeală internațională.

Oberländer susține că a fost indus în eroare de partenerii olandezi cu privire la măsurile de securitate implementate pentru protejarea pieselor. „Au mințit”, a declarat acesta într-un interviu pentru RTL, referindu-se la conducerea instituției din Țările de Jos.

Fostul șef al MNIR descrie anul 2025 ca fiind unul extrem de dificil, marcat de pierderea obiectelor de patrimoniu, pierderea funcției și o presiune publică imensă. „A fost un an întunecat. Mă recuperez încet, datorită medicamentelor”, a mărturisit el, conform Ziare.com.

Decizia de a trimite piesele în Țările de Jos a fost bazată pe încredere și pe o afinitate personală față de cultura olandeză. Oberländer a explicat că pregătirile au fost riguroase, iar Muzeul Drents părea, conform documentelor, cea mai sigură locație dintre toate cele care găzduiseră anterior expoziția, inclusiv muzee din Milano, Beijing sau Madrid.

„În special pregătirea pentru expoziția din China a durat mult timp. Au existat aspecte de securitate acolo pe care am vrut să le văd îmbunătățite. A fost nevoie de doi ani pentru a rezolva problema. Nu au existat astfel de probleme cu Muzeul Drents. Muzeul avea cele mai noi sisteme de alarmă, detectoare de mișcare și geamuri armate peste tot. Pe hârtie, acesta a fost cel mai sigur muzeu din întreaga serie”, a precizat Ernest Oberländer.

Punctul central al controversei este „raportul de instalație”, un document tehnic confidențial care detaliază sistemele de protecție. Deși detaliile sunt secrete pentru a nu compromite securitatea muzeului, fostul director a dezvăluit o discrepanță majoră referitoare la vitrinele de expunere:

• Documentele oficiale prevedeau utilizarea sticlei de tip P6B, o variantă de înaltă rezistență antiefracție.
• În realitate, conform datelor din dosarul penal, s-ar fi folosit sticlă P2B, destinată uzului casnic.
• Casca dacică a fost sustrasă după doar două lovituri de ciocan, lucru imposibil în cazul utilizării sticlei promise.

„Nu au respectat ceea ce s-a convenit în raportul privind instalațiile. Securitatea era primordială, dar sticla antiefracție promisă nu a fost utilizată, iar casca a fost furată cu două lovituri de ciocan”, a subliniat fostul director, adăugând că este absolut sigur de aceste informații după ce a verificat datele înainte de interviu.

Oberländer a respins criticile conform cărora ar fi trebuit să testeze personal rezistența vitrinelor, explicând că în lumea muzeală totul se bazează pe rapoarte tehnice și încredere reciprocă, deoarece o vitrină poate costa peste 10.000 de euro. De asemenea, acesta a menționat că și alte sisteme, precum mașinile de ceață, nu au funcționat corespunzător, permițând hoților să părăsească incinta printr-o deschidere mică în ușă.

„Conducerea de atunci a Muzeului Drents. Au mințit. Nu au respectat ceea ce s-a convenit pe hârtie. Lumea muzeelor este una a încrederii. Trebuie să te poți baza pe ceea ce s-a convenit. În toți anii mei petrecuți în lumea muzeelor, nu am văzut niciodată o minciună. Dacă scrii că furnizați sticlă de calitate P6B, iar aceasta nu este, este o minciună”, a conchis acesta.

Până în prezent, deși trei suspecți au fost reținuți de autorități, obiectele de patrimoniu nu au fost găsite. Omul de afaceri olandez Alex van Breemen a oferit o recompensă de 250.000 de euro pentru recuperarea brățărilor și a coifului. Reprezentanții Muzeului Drents au evitat să ofere detalii specifice despre tipul de sticlă, limitându-se la a declara că standardele de asigurare au fost respectate și că partenerii români au fost informați corect.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]