În urma unui control fiscal efectuat în 2009 la compania Touring Europabus Romania, deținută de Dragoș Anastasiu, inspectoarea ANAF Angela Burlacu a descoperit lipsa documentelor necesare pentru a verifica plata impozitelor pe salarii și a contribuțiilor sociale către angajați. Această deficiență a fost folosită de inspectoare pentru a exercita presiuni asupra conducerii firmei, inclusiv asupra lui Anastasiu, solicitând în mod mascat o mită sub forma unui contract de consultanță, potrivit motivării deciziei definitive din 2023 a Curții de Apel București, document obținut de Hotnews.ro.

Procedura fiscală ignorată și presiunile asupra companiei

Conform procedurilor fiscale, în cazul în care un inspector descoperă lipsa unor documente esențiale pentru verificări, este obligat să suspende controlul și să acorde un termen pentru prezentarea acestora, iar dacă acestea nu sunt furnizate, trebuie să sesizeze organele de cercetare penală. În cazul Touring Europabus Romania, însă, Angela Burlacu, care a efectuat controlul singură pe teren, nu a respectat această procedură. În schimb, a folosit situația pentru a negocia o mită pe termen lung, solicitând firmei să încheie un contract de consultanță cu o societate a familiei sale, în valoare de 2.000 de euro lunar.

Din documentele instanței reiese că inspectoarea a revenit în control la companie de încă patru ori în următorii ani, fără să raporteze deficiențe, ceea ce indică o practică de tolerare a neregulilor în schimbul beneficiilor financiare.

Contextul controlului și implicații

Controlul a fost dispus de Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC) din cadrul ANAF pe 21 mai 2009 și viza verificarea TVA, impozitului pe profit, impozitului pe dividende, impozitului pe nerezidenți, dar și a obligațiilor legate de veniturile salariale ale angajatorului și asiguratului. Pe hârtie, echipa de control era formată din trei inspectori – Angela Burlacu, Aurelia Voicilă și Nicoleta Cojocaru – însă pe teren a fost prezentă doar Burlacu, celelalte două fiind implicate doar formal sau în faza inițială.

Un șef din ANAF a explicat că era uzual ca același inspector să revină la firmele controlate, deoarece cunoștea particularitățile societății respective.

Modul de operare al inspectoarei Burlacu

Potrivit informațiilor din dosar, Angela Burlacu a profitat de poziția sa și a forțat conducerea Touring Europabus să accepte plata unei mite mascate sub forma contractului de consultanță pentru a evita sancțiuni și anchete penale. Mai mult, practica nu era singulară, ci se repeta și în cazul altor firme, unde solicita contracte cu firma familiei sale pentru a „închide ochii” la nereguli.

Mai mulți directori din companie au declarat că au fost afectați de atitudinea inspectoarei, care îi amenința în mod repetat cu dosar penal și cu riscul ca patronul să ajungă în închisoare.

În timpul inspecției, s-a constatat că Touring Europabus Romania nu a putut pune la dispoziție toate documentele necesare pentru verificarea corectitudinii obligațiilor salariale. DNA a precizat în actul de sesizare a instanței că inspectoarea ar fi trebuit să constate contravenția și să suspende controlul până la remedierea situației, iar în lipsa documentelor să sesizeze organele de urmărire penală.

Cu toate acestea, Angela Burlacu nu a înregistrat deficiențele în raportul fiscal și nu a propus sesizarea penală, ci a indicat că, în schimbul mitei, controlul va fi încheiat favorabil pentru societate și că documentele lipsă vor putea fi refăcute ulterior.

Procedura legală ignorată și concluziile instanței

Cătălin Adrian Cojocaru, director general adjunct la DGAMC în 2009, a explicat în fața judecătorilor că orice deficiență fiscală constatată trebuia raportată și inserată în raportul de inspecție, iar în lipsa documentației trebuia sesizată urmărirea penală. Raportul întocmit de Angela Burlacu după control nu conținea nicio mențiune despre lipsa documentelor salariale, fapt reținut de Curtea de Apel București în motivarea condamnării sale.

Mita mascată și implicarea conducerii companiei

Angela Burlacu a cerut companiei să încheie un contract de consultanță cu o firmă a familiei sale, în valoare de 2.000 de euro lunar. Cristian Băciucu, unul dintre semnatarii denunțului la DNA, a declarat că a perceput această propunere drept o „taxă de protecție” care le-ar fi scăpat de problemele generate de control.

La rândul său, Dragoș Anastasiu a afirmat în cadrul audierilor din 2018 că a acceptat contractul deoarece se temea că un control penal ar duce la insolvența firmei și la concedieri masive, afectând peste 20.000 de clienți care aveau serviciile plătite.

Legătura cu conducerea ANAF și întâlnirea directă

Angela Burlacu i-a asigurat pe Anastasiu și Băciucu că are sprijin din partea superiorilor săi din DGAMC și l-a trimis pe Anastasiu să discute cu directorul Cătălin Adrian Cojocaru. În motivarea Curții de Apel se menționează că Anastasiu a perceput propunerea ca pe un șantaj, iar întâlnirea cu Cojocaru i-a confirmat existența sprijinului în conducerea ANAF.

Controale ulterioare fără probleme

După inspecția din 2009, ANAF a mai efectuat alte trei controale la Touring Europabus Romania, în noiembrie 2010, decembrie 2010 și aprilie 2015, toate încheiate fără constatări de deficiențe, potrivit datelor din dosarul DNA.

În total, Angela Burlacu a primit mită în valoare de peste 150.000 de euro, sub forma contractelor de consultanță și a unor vacanțe de lux, de la finalul anului 2009 până în vara anului 2017.

În 2023, Burlacu a fost condamnată definitiv la 5 ani și 2 luni de închisoare, fiind în prezent colegă de penitenciar cu Elena Udrea. Săptămâna viitoare, Judecătoria Ploiești urmează să judece cererea sa de liberare condiționată.

Denunțurile și implicarea altor persoane

Faptele de corupție au fost sesizate de partenerul de afaceri al lui Dragoș Anastasiu, un om de afaceri din Ilfov, fără legătură cu activitățile actuale ale vicepremierului, conform hotărârii Tribunalului București din 2021. Un al doilea denunțător, cu afaceri în domeniul IT, a fost și el presat să încheie contracte fictive cu firma familiei inspectoarei Burlacu pentru a evita problemele.

În rechizitoriu, Dragoș Anastasiu este menționat ca martor. Deși sentințele fac referire doar la cei doi denunțători, DNA a comunicat pentru G4Media că și Anastasiu a avut calitatea de denunțător, însă în cazul său a fost adoptată soluția de clasare.

Disputele privind calitatea lui Dragoș Anastasiu

Într-o reacție publică, Dragoș Anastasiu a afirmat că este doar martor, nu denunțător, contrazicând anunțul oficial al DNA din 2023.

„În scopul clarificării în spațiul public a calității mele de martor în dosarul privind faptele de corupție ale unor funcționari din ANAF, am trimis astăzi la DNA o solicitare scrisă prin care am cerut o copie a presupusului denunț pe care l-aș fi făcut. Reiterez faptul că eu nu am semnat și depus un denunț, ci am dat declarații cu privire la faptele care au avut loc”, a declarat Anastasiu.

DNA a răspuns că acesta a obținut calitatea de martor denunțător chiar fără a semna un denunț formal, iar informațiile furnizate au fost esențiale pentru anchetă și condamnarea lui Burlacu. Instituția a subliniat că respinge orice încercare de a fi implicată în dispute politice.

„La data de 02 februarie 2018, cei doi reprezentanți ai societății SC Touring Eurolines SA s-au prezentat, din proprie inițiativă, fără apărător, la sediul DNA cu un denunț deja redactat pe numele unuia dintre ei. Aceștia au fost audiați în aceeași zi de procurorul de caz, atribuindu-li-se calitatea de martori denunțători”, au precizat reprezentanții DNA.

Potrivit DNA, calitatea de martor denunțător ține de aportul de informații utile aduse organelor de urmărire penală, indiferent dacă acestea sunt sub formă de denunț formal sau declarație de martor, iar cei doi au beneficiat de prevederile legale corespunzătoare în acest sens.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]