Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a anunțat sesizarea Parchetului European referitor la achiziția de microbuze electrice destinate elevilor.

Aceste vehicule au fost finanțate prin PNRR, existând relatări în presă despre faptul că unele consilii județene au plătit prețuri duble pentru ele.

Într-o postare pe rețelele de socializare, demnitarul a explicat măsurile luate după ce Corpul de Control a finalizat verificările, descoperind nereguli în utilizarea fondurilor.

„Am decis să sesizez Parchetul European pe subiectul achiziției microbuzelor electrice pentru elevi.De asemenea, voi dispune transmiterea către Departamentul pentru Lupta Antifraudă și Consiliul Concurenței a rezultatelor verificării realizate de Corpul de Control al ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene. Am luat aceste măsuri ca urmare a constatării mai multor disfuncționalități care ridică semne de întrebare cu privire la modul în care au fost utilizați banii europeni”, a scris Pîslaru pe Facebook.

Ministrul a reamintit scopul inițial al proiectului, menționând că achiziția a fost concepută „pentru a sprijini comunitățile locale și pentru a oferi copiilor din mediul rural un transport sigur, modern și prietenos cu mediul”.

Totuși, realitatea din teren a arătat o lipsă de coerență în procesul de cumpărare.

„Din păcate, analiza documentațiilor transmise de consiliile județene arată că modul de implementare a fost neuniform și lipsit de o coordonare centralizată. În locul unui sistem integrat, cu achiziții centralizate și standarde unitare, fiecare județ a derulat proceduri separate, stabilind propriile caiete de sarcini, valori estimate și condiții de livrare”, a explicat ministrul.

Statisticile indică faptul că 40 de județe au organizat, pe cont propriu, un număr total de 74 de proceduri de achiziție.

Pîslaru a subliniat că această fragmentare a dus la costuri nejustificate și diferențe enorme de preț pentru aceleași produse.

„Această descentralizare, deși justificată de dorința de flexibilitate locală, a generat efecte absolut reprobabile: diferențe semnificative de preț între microbuze similare și lipsa unor justificări clare privind diferențele majore de cost. Au fost identificate situații în care același tip de microbuz electric (16+1 locuri) a fost achiziționat, în județe diferite, la valori semnificativ variabile — între un minim de 99.000 euro și un maxim de 263.000 de euro per unitate, fără modificări tehnice care să justifice diferențele. Au fost recepționate echipamente în afara termenilor de livrare, diferențele de preț variind uneori și până la de trei ori mai mult față de prețul cel mai mic”, a spus Pîslaru.

Mai mult, oficialul suspectează existența unor practici anticoncurențiale.

„Nu există justificări tehnice sau financiare care să acopere diferențele majore de cost. Diferența semnificativă de preț pentru microbuze similare ridică suspiciuni de înțelegere între firme (preț de cartel), prețul nereprezentând o imagine reală a prețurilor practicate pe piață”, a continuat el.

Lipsa fundamentării ofertelor indică riscuri majore pentru bugetul de stat și cel european, conform ministrului, care precizează că „acestea generează un potențial prejudiciu bugetar, reprezentând un indiciu de achiziție ineficientă sau neconformă prin prisma obligativității de respectare a principiilor de legalitate, eficiență și economicitate în utilizarea optimă a alocării / cheltuirii bugetului aferent PNRR și a bugetului național aferent”.

O altă neregulă semnalată de ministru vizează neconcordanțele dintre localitățile care trebuiau să primească microbuze, conform cererii de finanțare, și cele unde au ajuns efectiv vehiculele.

Toate aceste date au fost direcționate către organele de anchetă competente.

„În lumina tuturor acestor aspecte, am dispus transmiterea tuturor constatărilor către instituțiile abilitate: Parchetul European, Departamentul pentru Luptă Antifraudă și Consiliul Concurenței. Rolul lor este să verifice dacă diferențele de preț și modalitatea de utilizare a informațiilor minime obligatorii din ghid au fost simple erori administrative sau practici care afectează buna gestionare a fondurilor europene”, a mai spus Pîslaru.

În final, oficialul a pledat pentru rigoare maximă în cheltuirea banilor publici.

„România are nevoie de o administrație care funcționează unitar și responsabil. Banii europeni sunt bani publici, iar de folosirea lor corectă și transparentă depinde însăși modernizarea României. Când vorbim de bani publici, nu ne permitem neglijență, improvizație sau lipsă de rigoare și nu voi tolera niciodată asemenea situații”, a adăugat el.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]