Începând de luni, Polonia a început să efectueze controale asupra călătorilor care sosesc pe cale terestră din Lituania și Germania, marcând astfel o revenire îngrijorătoare la restricțiile frontierelor interne în cadrul Acordului Schengen, principala realizare a integrării europene, relatează El Pais.

Decizia guvernului polonez survine în contextul presiunii exercitate de formațiunile de extremă dreapta, care organizează patrule în zonele de frontieră și asociază imigrația cu criminalitatea, o retorică similară cu cea a altor grupări ultranaționaliste europene. De altfel, Polonia nu este la prima măsură de acest gen: Germania a reintrodus controale similare în septembrie 2022, în plin avânt electoral al partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD).

O istorie a liberalizării și a revenirilor restrictive

Acordul Schengen, semnat în iunie 1985, a fost un pas esențial în eliminarea controalelor la frontierele interne între statele semnatare, facilitând libera circulație pentru peste 450 de milioane de oameni pe o suprafață de 4,6 milioane de kilometri pătrați. Acest cadru a stimulat turismul, comerțul și cooperarea transfrontalieră, aducând o schimbare profundă în regiunile de graniță unde frontierele au despărțit comunități și familii.

Totuși, în ultimii ani, statele membre au început să reintroducă gradual controale, sub pretextul gestionării crizelor, cum ar fi exodul populației din Siria și Libia sau amenințările teroriste. Măsurile adoptate în 2012 ca soluții temporare au ajuns să fie folosite frecvent, ceea ce afectează spiritul inițial al tratatului și ridică întrebări legate de viitorul Schengen.

Tranziția dificilă a României și Bulgariei în Schengen

În acest context, extinderea zonei Schengen rămâne complicată. România și Bulgaria, deși membre ale UE de două decenii, au fost admise ca membri cu drepturi depline în zona Schengen abia la începutul acestui an, după o perioadă de tranziție prelungită și contestată. Această situație a fost cauzată în mare parte de veto-ul impus de Austria, care a condiționat acceptarea celor două state de o fază „rușinoasă” de tranziție.

Cu toate acestea, cetățenii români și bulgari care au început să treacă granițele în regim Schengen deplin în ianuarie și-au exprimat mândria față de statutul lor european, evidențiind importanța simbolică și practică a libertății de circulație, conform raportărilor de pe mediafax.ro.