Uniunea Europeană și China se reunesc joi la Beijing pentru un summit de nivel înalt, marcând 50 de ani de relații diplomatice între cele două părți. În contextul unor tensiuni economice și geopolitice majore, inclusiv conflictele comerciale și războiul Rusiei în Ucraina, întâlnirea are loc cu așteptări scăzute privind progrese concrete în relațiile bilaterale.

Contextul summitului și participanții

Summitul, care urma să dureze inițial două zile, a fost redus la o singură zi de către autoritățile chineze, invocând motive interne. Discuțiile vor aborda o serie de disputele comerciale, în special accesul pe piață și controlul asupra elementelor rare, dar și tensiuni geopolitice legate în special de războiul Rusiei în Ucraina.

La reuniune vor participa președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa, care vor avea o întâlnire cu președintele chinez Xi Jinping și cu premierul Li Qiang, co-președintele summitului. „Acest summit este o oportunitate de a dialoga la cel mai înalt nivel și de a purta discuții sincere și constructive pe teme importante pentru ambele părți”, a declarat Antonio Costa înaintea reuniunii.

Potrivit Ministerului de Externe al Chinei, după 50 de ani de dezvoltare a relațiilor, legăturile dintre UE și China „pot face față dificultăților și provocărilor în schimbare”.

Războiul din Ucraina, un subiect delicat

Deși agenda oficială include relațiile bilaterale și probleme globale, războiul Rusiei în Ucraina este așteptat să fie un punct central al discuțiilor, având în vedere legăturile strânse dintre Beijing și Moscova. Un oficial european a declarat că UE va aborda acest subiect, considerându-l esențial pentru securitatea europeană.

Ursula von der Leyen a acuzat recent China că „sprijină de facto economia de război a Rusiei”. UE a impus sancțiuni mai multor companii chineze acuzate că facilitează aprovizionarea cu bunuri folosite în producția de armament pentru Rusia, iar din 18 iulie a aplicat sancțiuni și unor bănci chineze, pentru prima dată. China respinge aceste acuzații și avertizează cu represalii, reafirmând poziția sa oficială care pledează pentru negocieri, încetare a focului și pace.

Totuși, potrivit unor surse citate de South China Morning Post, ministrul chinez de Externe Wang Yi a afirmat în fața șefei diplomației europene Kaja Kallas că Beijingul nu dorește ca Rusia să piardă războiul, temându-se că astfel SUA s-ar concentra mai mult asupra Chinei.

Gunnar Wiegand, fost director pentru Asia și Pacific în cadrul Serviciului European de Acțiune Externă, a subliniat că relația UE-China este complexă, China păstrând o legătură strategică foarte importantă cu Rusia, ceea ce reprezintă un factor negativ major în relațiile bilaterale.

În plus față de conflictul din Ucraina, UE intenționează să discute și despre tensiunile din Orientul Mijlociu și alte amenințări de securitate în Asia.

Discuții comerciale tensionate

Problemele comerciale au un loc important în programul summitului, mai ales în contextul disputelor privind taxele vamale și accesul pieței. China este al treilea partener comercial al UE, însă relațiile recente au fost marcate de conflicte legate de tarifele europene aplicate vehiculelor electrice chinezești, controlul Beijingului asupra elementelor rare esențiale în tehnologie și dispozitive medicale, precum și subvențiile guvernamentale masive acordate companiilor chineze.

UE are un deficit comercial cu China de peste 300 de miliarde de euro în 2024, cu exporturi europene către China de 213 miliarde de euro și importuri chineze de 519 miliarde de euro. Pentru a proteja interesele europene, Bruxelles-ul a impus tarife de până la 45% pentru EV-uri chinezești și a exclus companii chineze din licitații pentru dispozitive medicale, după ce a constatat că firmele europene întâmpină bariere majore pe piața chineză.

Președinta Comisiei Europene a acuzat China de „inundarea piețelor globale cu exces de capacitate subvenționată”, ceea ce afectează concurența internațională. De asemenea, Bruxelles-ul cere Chinei să relaxeze restricțiile la exportul de elemente rare, criticate de UE drept „șantaj” economic.

În pofida negocierilor, Wiegand estimează că obținerea unui acord comercial semnificativ în cadrul acestui summit este puțin probabilă, menționând totodată că UE preferă o strategie de „de-risking” (reducerea vulnerabilităților comerciale) și nu de „de-cuplare” de China, deși Beijingul respinge acest termen.

Poziția Chinei în raport cu relațiile comerciale

Ministerul Comerțului din China îndeamnă UE să privească parteneriatul comercial „fără emoții și prejudecăți”, iar purtătoarea de cuvânt He Yongqian a cerut Bruxelles-ului să fie mai puțin protecționist și mai deschis. Camera de Comerț Chineză în UE a solicitat, de asemenea, ca summitul să abordeze barierele de piață și investiții cu care se confruntă companiile chineze în Europa, menționând că recentele reglementări europene au afectat disproporționat firmele chinezești din domeniile clean tech, high-tech și dispozitive medicale.

Drepturile omului, un punct sensibil

Relațiile UE-China rămân tensionate și din cauza problemelor legate de drepturile omului. UE a impus sancțiuni în 2021 unor oficiali chinezi pentru abuzuri împotriva uigurilor în regiunea Xinjiang, sancțiuni care au primit răspuns prin măsuri similare din partea Beijingului, inclusiv suspendarea dialogului parlamentar bilateral.

Sarah Brooks, directoarea pentru China a Amnesty International, a declarat pentru Al Jazeera că, la 50 de ani de relații diplomatice, „există puține motive de celebrare” privind situația drepturilor omului în China. Ea a evidențiat documentarea continuă a încălcărilor serioase, de la detenții arbitrare și persecuții în Xinjiang, la restrângerea libertăților civile și politice în Hong Kong, și utilizarea legislației de securitate națională pentru a suprima opoziția atât intern, cât și extern.

Uniunea Europeană a reafirmat că va ridica în cadrul summitului îngrijorările legate de deteriorarea drepturilor omului în Xinjiang, Tibet și alte regiuni. Deși China a ridicat unele sancțiuni în aprilie și a sugerat reluarea dialogurilor politice, sancțiunile din 2021 rămân în vigoare și UE nu a constatat îmbunătățiri în domeniul drepturilor omului.

Contextul tarifelor americane și impactul asupra relației UE-China

Summitul are loc într-un climat global complicat de războiul tarifar inițiat de fostul președinte american Donald Trump. SUA au anunțat o taxă de 30% pentru bunurile importate din UE, începând cu 1 august, iar Bruxelles-ul negociază în prezent un acord comercial cu Washingtonul.

În mai, China și SUA au convenit să suspende pentru 90 de zile tarifele reciproce majore, suspendare care expiră în august. În iunie, SUA au redus tarifele din aprilie de la 145% la 55% pentru anumite produse chinezești, iar China a răspuns cu o reducere a tarifelor la 10% pentru bunurile importate din SUA, de la 125% anterior. Negocierile continuă în acest context.

Camera de Comerț Chineză în UE a subliniat responsabilitatea comună a Chinei și UE de a susține comerțul liber și multilateralismul, în fața presiunilor externe. Totuși, oficialii europeni rămân precauți, afirmând că nu vor face compromisuri privind valorile europene în relația cu China.

Wiegand a remarcat că relațiile economice ale Europei cu SUA sunt mai solide decât cele cu China, în parte datorită alianței NATO, și că războiul din Ucraina împiedică apropierea Bruxellesului de Beijing. Cu toate acestea, dimensiunea chineză va fi relevantă în negocierile europene cu Washingtonul privind tarifele.