Schimbare radicală de direcție: SUA aleg „Profit, nu promovarea democrației“, o strategie „mult mai confortabilă pentru Beijing și Rusia“
Administrația americană propune o reorientare majoră a politicii externe prin noua sa Strategie de Securitate Națională. Conform unei analize publicate de The New York Times, documentul pune accentul pe interesele economice și pe controlul strict al migrației, în detrimentul obiectivelor tradiționale precum promovarea democrației sau contracararea regimurilor autoritare.
Textul sugerează că statele din America Latină ar trebui să ofere contracte companiilor americane fără a organiza licitații, iar criticile la adresa monarhiilor din Golful Persic ar trebui să fie atenuate.
De asemenea, importanța Taiwanului este reevaluată, fiind privită în special prin prisma rutelor maritime și a industriei de semiconductori.
Strategia conturează o lume în care Statele Unite își utilizează forța politică și economică pentru a maximiza avantajele comerciale. Această viziune oficializează dorința președintelui Trump de a stabili relații de tip tranzacțional cu națiunile mai mici, înlocuind discursul despre valori și libertate cu unul axat pe beneficiile economice.
Dacă în primul mandat strategia definea scena globală ca o competiție „între sisteme represive și societăți libere”, actualul document elimină aceste distincții. Washingtonul transmite acum că nu intenționează „să impună schimbări democratice sau sociale popoarelor ale căror tradiții și istorii diferă semnificativ” de modelul american.
Deși nu are valoare juridică, experții citați de NYT consideră documentul un indicator clar al direcției politice, pe fondul dezbaterilor din Partidul Republican despre rolul SUA în lume. Dan Caldwell, fost consilier la Departamentul Apărării, a caracterizat strategia drept „o ruptură clară față de abordarea bipartizană de după Războiul Rece”, afirmând că aceasta reflectă „o viziune realistă”, lipsită de „iluziile” trecutului.
În ceea ce privește Europa, documentul folosește un limbaj dur legat de migrație, pe care o numește o cauză a unei „eroziuni civilizaționale”, și promite sprijin pentru mișcările anti-sistem.
Fostul premier suedez Carl Bildt a reacționat critic, susținând că documentul plasează SUA „în linie cu extrema dreaptă europeană”.
Noua abordare marchează o distanțare de retorica drepturilor omului, un subiect sensibil după reacțiile președintelui Trump la asasinarea jurnalistului Jamal Khashoggi în 2018. Gregory Meeks, președintele comisiei pentru politică externă din Camera Reprezentanților, a descris documentul ca fiind „o renunțare la decenii de leadership moral”.
Orientul Mijlociu este redus la statutul de „surse și destinații ale investițiilor internaționale”, cerându-se abandonarea „experienței greșite” de a critica modul de guvernare al monarhiilor din Golf. În același timp, aliați precum Israel și Taiwan sunt tratați mai degrabă ca actori economici esențiali decât ca parteneri bazați pe valori comune.
Pentru America Latină, strategia invocă „restabilirea și aplicarea Doctrinei Monroe”, cu un focus pe extinderea influenței economice.
Diplomații sunt instruiți să caute „oportunități de afaceri de amploare”, iar în relația cu statele dependente de Washington, se cere ca acordurile să includă contracte exclusive pentru firmele americane.
Față de Rusia și China, tonul este mult mai prudent comparativ cu strategia din 2017. Rusia nu mai este numită adversar, iar „încetarea rapidă a ostilităților în Ucraina” este definită ca un „interes cheie”, având ca scop „restabilirea stabilității strategice cu Rusia” și menținerea Ucrainei ca „stat viabil”.
China este văzută primar ca un rival economic, iar un conflict pentru Taiwan trebuie evitat din cauza impactului financiar asupra SUA. Documentul promovează „relații comerciale reciproc avantajoase”, în linie cu acordul dintre Trump și Xi Jinping din octombrie. Jonathan Ching, fost oficial în administrația Biden, a remarcat că noua strategie este „mult mai confortabilă pentru Beijing”.
Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]





