După aproape patru ani în care a fost marcată de numeroase pete întunecate, suprafața soarelui a devenit brusc netedă pentru câteva zile consecutive. Acest fenomen sugerează că activitatea solară este în scădere, însă experții avertizează că este prea devreme pentru a ignora posibilele pericole.

Duminică, 22 februarie, pentru prima dată din 8 iunie 2022, nu au fost observate pete solare pe partea soarelui orientată spre Pământ, conform informațiilor transmise de Space.com. Această „zi fără pete” a pus capăt unei perioade de 1.335 de zile consecutive în care prezența acestor zone întunecate a reprezentat o amenințare constantă de furtuni solare care ar fi putut lovi planeta noastră.

Absența acestor imperfecțiuni pe discul solar a fost surprinzătoare, având în vedere că soarele a ieșit recent din faza de maxim solar. Aceasta reprezintă vârful ciclului solar de aproximativ 11 ani, perioadă în care suprafața stelei este de obicei plină de pete care generează constant erupții solare și ejecții de masă coronală (CME).

În ultimele săptămâni, Pământul a fost afectat de un eveniment major de radiații solare și a fost martorul uneia dintre cele mai explozive pete solare din actualul ciclu, ceea ce face ca această liniște bruscă să fie și mai neașteptată. Totuși, specialiștii avertizează că actualul Ciclu Solar 25 este departe de a se fi încheiat.

„Ciclul Solar 25 mai are încă ani de viață”, au precizat reprezentanții Spaceweather.com. Aceștia au adăugat că „aceste zile fără pete ne indică faptul că actualul ciclu este în scădere”.

Petele solare apar atunci când câmpul magnetic al soarelui este instabil, fenomen specific perioadei de maxim solar, când câmpul magnetic se inversează complet. Numărul acestora este un indicator esențial pentru evoluția ciclului solar. Creșterea rapidă a numărului de pete la începutul anului 2022 a sugerat că maximul solar va sosi mai devreme decât se anticipase, fapt care s-a confirmat ulterior.

Pe 22 februarie, pe emisfera Soarelui orientată spre Pământ nu au existat pete solare vizibile. Ultima dată când steaua noastră a părut atât de liniștită a fost în iunie 2022. (Sursa imaginii: NASA/SDO/HMI)

Vârful Ciclului Solar 25 a fost mult mai intens decât estimările inițiale. În august 2024, numărul mediu de pete solare a ajuns la 215,5, reprezentând cel mai mare total lunar din ultimii 23 de ani. În această perioadă, s-a înregistrat un număr record de erupții din clasa X și mai multe furtuni solare majore, inclusiv furtuna din mai 2024, care a perturbat tehnologia GPS și a generat aurore boreale vizibile pe arii extinse.

Deși maximul solar s-a încheiat probabil la începutul anului 2025, soarele abia acum începe să se liniștească. În ianuarie, media a fost de 112,6 pete solare, aproape jumătate față de vârful din 2024, conform Space Weather Prediction Center. Cu toate acestea, apariția unor zile consecutive fără pete atât de devreme în acest stadiu al ciclului este considerată neobișnuită.

Petele solare apar în regiuni de instabilitate magnetică de pe suprafața Soarelui. Acestea par negre deoarece conțin plasmă care este mult mai rece decât suprafața solară înconjurătoare. Această fotografie, realizată anul trecut de telescopul solar Daniel K. Inouye din Hawaii, recent pus în funcțiune, este una dintre cele mai detaliate imagini ale unei pete solare capturate până în prezent. (Sursa imaginii: Telescopul Solar Daniel K. Inouye al Fundației Naționale pentru Știință din SUA)

Scott McIntosh, vicepreședinte pentru operațiuni spațiale la Lynker Space și fost director adjunct la Centrul Național pentru Cercetare Atmosferică din Colorado, a explicat pentru Live Science că activitatea solară poate rămâne ridicată și după vârful ciclului. El a numit perioada de după maximul solar „zona de luptă”, din cauza instabilității magnetice.

„Potențialul pentru furtuni geomagnetice mari și periculoase în următorii câțiva ani este foarte real”, a declarat McIntosh pentru Live Science în decembrie 2024. Riscul unei furtuni depinde mai mult de configurația magnetică a petelor solare decât de mărimea sau frecvența acestora, conform The Planetary Society.

Cel mai pesimist scenariu luat în calcul de experți este o superfurtună de intensitatea Evenimentului Carrington din 1859. O astfel de furtună solară extremă ar avea capacitatea de a scoate din funcțiune majoritatea sateliților de pe orbită și de a provoca daune severe infrastructurii energetice de pe Pământ.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]