Statul român a primit suma de 5,7 milioane de euro drept despăgubire pentru cele patru obiecte de patrimoniu furate din Muzeul Drents din Olanda. Banii au fost virați direct în contul Muzeului Național de Istorie a României, iar ancheta penală privind jaful continuă, autoritățile alegând să nu mai aștepte finalizarea acesteia pentru a primi compensația financiară.

Despăgubirea plătită de o companie olandeză de asigurări

Procedura privind obiectele furate și posibila recuperare

Deși ancheta penală este încă în desfășurare, autoritățile române au decis să accepte despăgubirea fără a aștepta finalizarea investigațiilor. În cazul în care cele patru piese de patrimoniu vor fi recuperate, acestea vor trebui predate imediat Muzeului Național de Istorie a României. Specialiștii vor efectua o evaluare detaliată, iar eventualele lucrări de restaurare necesare vor fi suportate din suma deja plătită drept despăgubire.

Astfel, România a fost despăgubită conform valorii asigurate, iar această procedură este independentă de ancheta penală în curs, conform informațiilor oferite de Digi24.

Cercetările continuă, iar suspecții principali rămân în arest.

Suspecții în cazul jafului

În total, trei persoane sunt suspectate de implicare în furt: Douglas Chesley W., Jan B. și Bernhard Z., toți provenind din Heerhugowaard, Olanda. La sfârșitul lunii iulie, doar Douglas Chesley W. și Jan B. au fost audiați în instanță, Bernhard Z. nefiind prezent.

Jan B. s-a prezentat pentru prima dată în fața instanței în luna iulie. El, alături de ceilalți doi bărbați, este acuzat de provocarea unei explozii, deteriorarea muzeului și furtul unor piese valoroase, printre care un coif de aur și brățări din tezaurul dacic.

În timpul audierilor, Douglas Chesley W. a avut un conflict verbal cu Jan B., declarând: „Îmi este greu să stau lângă el, chiar trebuie să mă abțin. Aș vrea să-i dau câteva palme.”

Jan B. a fost arestat ulterior față de ceilalți doi suspecți, în contextul unei operațiuni sub acoperire. Acesta ar fi recunoscut implicarea în jaf și a susținut că Douglas Chesley W. ar fi fost creierul operațiunii, plecând singur cu obiectele furate pentru a le depozita și a le vinde ulterior. De asemenea, ADN-ul lui Jan B. a fost găsit pe o rangă descoperită în sala de expoziții a muzeului.

Descoperiri recente ale autorităților

La finalul lunii iulie, autoritățile olandeze au anunțat noi probe în dosar. Într-un container de pe strada Pelikaan din Assen a fost găsită o geantă de sport folosită de hoți, în care s-au descoperit particule mici de aur, sugerând că obiectele furate au fost transportate în acea geantă.

De asemenea, în geantă au fost găsite haine cu urme de ADN aparținând lui Douglas Chesley W. și Bernhard Z., precum și cioburi de sticlă ce provin probabil din muzeu, conform Serviciului de Procuratură olandez.

Contextul jafului de la Muzeul Drents

Jafurile au avut loc în noaptea dintre 24 și 25 ianuarie, când o explozie a fost detonată la Muzeul Drents din Assen, Olanda. În acel moment, în muzeu era organizată expoziția „Dacia! Regatul aurului și argintului”, care prezenta obiecte din tezaurul dacic al României.

Ministerul Afacerilor Externe a anunțat încă din ziua jafului că explozia a fost folosită pentru a pătrunde prin efracție în clădire, iar mai multe exponate au fost sustrase. Investigațiile și inventarul pieselor disparute sunt încă în desfășurare.

Expoziția includea obiecte împrumutate de la 18 muzee din România, printre care Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, Muzeul Național de Istorie a României, dar și muzee din Cluj-Napoca, București, Iași și Timișoara.

Totodată, MAE a informat Ministerul de Interne și Inspectoratul General al Poliției Române, iar ambasadele României din țările vecine au fost alertate pentru a solicita sprijin autorităților locale în recuperarea tezaurului.