Premierul britanic Keir Starmer a declarat că Regatul Unit nu a avut nicio implicare în operațiunea desfășurată de Statele Unite în Venezuela, soldată cu capturarea președintelui Nicolas Maduro. Șeful guvernului de la Londra a precizat că nu a discutat încă despre acest subiect cu președintele american Donald Trump și a solicitat prudență până la clarificarea tuturor circumstanțelor.

„Nu, nu am făcut-o și este evident o situație care evoluează rapid și trebuie să stabilim toate faptele”, a afirmat Starmer pentru posturile de radio britanice. Acesta a subliniat poziția țării sale: „Ceea ce pot spune este că Marea Britanie nu a fost implicată în niciun fel în această operațiune”.

Deși mai mulți parlamentari britanici au condamnat deja acțiunea militară, premierul a evitat o poziție tranșantă în acest moment. „Vreau să stabilesc mai întâi faptele. Vreau să vorbesc cu președintele Trump. Vreau să vorbesc cu aliații. După cum am spus, pot fi absolut clar că nu am fost implicați în asta. După cum știți, spun întotdeauna și cred că ar trebui să respectăm dreptul internațional. Dar cred că în această etapă, situația evoluează rapid, haideți să stabilim faptele și să pornim de acolo”, a explicat Keir Starmer.

În ceea ce privește siguranța cetățenilor britanici aflați în Venezuela, premierul a menționat că aproximativ 500 de persoane sunt monitorizate prin intermediul ambasadei. „Colaborăm cu ambasada pentru a ne asigura că sunt bine îngrijite, protejate și primesc sfaturi adecvate și lucrăm în ritmul ambasadei în această privință. Este un număr mic, dar este un număr important, așa că asta facem acolo”, a adăugat acesta.

Reacțiile internaționale au apărut imediat după intervenția americană de sâmbătă dimineața:

• Italia: Ministrul de externe Antonio Tajani a anunțat că Roma monitorizează situația celor aproximativ 160.000 de italieni din Venezuela. Premierul Giorgia Meloni este informată constant, iar unitatea de criză a fost activată.
• Germania: Ministerul de Externe și-a exprimat îngrijorarea profundă și a convocat o echipă de criză pentru a analiza evoluțiile din Caracas.
• Spania: Guvernul de la Madrid a cerut moderație și respectarea dreptului internațional, oferindu-se să sprijine o soluție negociată. Spania a reamintit că nu a recunoscut alegerile din iulie 2024 și că va continua să primească refugiați politici venezueleni.
• Guyana: Președintele Irfaan Ali a activat arhitectura de securitate națională și a convocat consiliul de apărare, în contextul disputelor teritoriale vechi cu Venezuela.
• Trinidad și Tobago: Prim-ministrul Kamla Persad-Bissessar a negat orice participare la operațiunile militare începute pe 3 ianuarie 2026, subliniind dorința de a menține relații pașnice.

Președintele Cubei, Miguel Diaz-Canel Bermudez, a criticat dur intervenția, catalogând atacurile americane drept „terorism de stat” și o agresiune brutală asupra unei zone de pace.

În regiune, președintele columbian Gustavo Petro a solicitat intervenția Consiliului de Securitate al ONU și a dispus mobilizarea trupelor la frontieră pentru a gestiona un eventual val de refugiați. „Guvernul Columbiei respinge agresiunea împotriva suveranității Venezuelei și a Americii Latine. Conflictele interne dintre popoare sunt rezolvate de aceleași popoare în pace”, a scris Petro pe platforma X, făcând apel la dialog și unitate națională în țara vecină.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]