Guvernul de la Roma solicită oficial suspendarea Sistemului european de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), elementul central al strategiei climatice a Uniunii Europene. Potrivit Politico, această inițiativă a Italiei ar putea pune în pericol acordul european privind tranziția ecologică, oferind companiilor posibilitatea de a polua fără costuri suplimentare pentru emisiile de dioxid de carbon, cel puțin pentru o perioadă limitată.

Mecanismul ETS, care este operațional încă din anul 2005, monitorizează aproximativ jumătate din emisiile totale ale blocului comunitar. Italia a semnalat anterior intenția de a sprijini financiar companiile din sectorul energetic, o mișcare ce contravine principiului conform căruia poluatorii trebuie să suporte costurile pentru impactul asupra mediului. Recent, Roma a cerut oprirea totală a acestui sistem până la revizuirea sa oficială, programată pentru acest an.

„Mecanismul ETS, în forma în care este conceput în prezent, nu este altceva decât o taxă, o povară fiscală asupra companiilor mari consumatoare de energie. Este necesar să fie revizuit substanțial (…) Pentru a face acest lucru în mod corespunzător, mecanismul ETS trebuie suspendat până la o reformă”, a explicat Adolfo Urso, ministrul italian al Industriei, în cadrul unei reuniuni la Bruxelles.

Această poziție este considerată de analiști drept cel mai dur atac lansat de o economie majoră a UE împotriva pieței carbonului. Instabilitatea politică a influențat deja piața certificatelor de emisii; prețul acestora a scăzut de la 81 la 72 de euro într-o săptămână, după criticile venite din Germania, ajungând la aproximativ 70 de euro în urma declarațiilor oficialului italian. Această volatilitate apare într-un context în care România și-a îndeplinit deja obiectivele de decarbonizare asumate prin Tratatul de la Paris, deși investițiile în energie verde depind în mare măsură de importuri.

Pe lângă suspendarea sistemului, cabinetul condus de Giorgia Meloni propune compensarea costurilor cu certificatele de emisii pentru operatorii centralelor pe gaz. Autoritățile italiene susțin că o astfel de măsură ar diminua facturile la electricitate, având în vedere că prețul pieței este dictat de cele mai costisitoare surse, în special gazul. În prezent, Italia are a patra cea mai scumpă energie din Uniunea Europeană, gazul reprezentând 44% din mixul său energetic.

„Ne confruntăm cu prăbușirea industriei chimice europene; ne confruntăm cu o criză în siderurgia europeană. Nu putem aștepta calendarul negocierilor la nivelul UE pentru a găsi soluții”, a subliniat Adolfo Urso.

Specialiștii în politici climatice avertizează însă că o astfel de decizie ar putea bloca investițiile în energia regenerabilă. Chiara di Mambro, director pentru Europa în cadrul think tank-ului ECCO, a precizat că prețurile mari din Italia sunt cauzate tocmai de dependența de gaz. „Suspendarea ETS (…) sau subvenționarea gazului (…) ar duce Italia în direcția opusă: slăbirea semnalului de preț, creșterea incertitudinii pe piață și, în cele din urmă, întârzierea tranziției de la combustibilii fosili scumpi”, a declarat aceasta.

De asemenea, un fost oficial din energie a explicat, sub protecția anonimatului, că măsura „elimină o taxă pe energia generată din combustibili fosili și distribuie acel cost și asupra energiei produse din surse regenerabile”. Totodată, impactul real asupra facturilor cetățenilor ar putea fi redus, deoarece prețurile pentru energia verde sunt stabilite prin contracte pe termen lung.

Deși Comisia Europeană nu a emis un punct de vedere oficial referitor la propunerea Italiei, presiunile pentru modificarea ETS se intensifică la nivelul statelor membre. Austria a propus exceptarea centralelor pe gaz, iar Germania solicită o reformă profundă pentru a proteja industria chimică. În opoziție, Franța și Suedia resping ideea suspendării. Ebba Busch, ministrul suedez al Industriei, a comparat propunerea cu „o operație pe cord deschis” asupra unui instrument economic funcțional, avertizând că acest demers riscă „să taie complet fluxul de sânge”.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]