De când vorbesc greu, te mângâi cu mai multă migală,
Atent la silabele de iubire pe care le scriu pe umerii tăi

De când mi-au pus doctorii
Interdicție temporară pe excesul de vorbe
Palmele mele au preluat cuvintele
Și cât de minunate șoapte de dragoste îți spun ele
Aspre și bătătorite de scris și de tăiat lemne

N-am știut până acum ce oratorie conțin degetele mele
Și ce iute lunecă pe clapele de pian ale laptopului
În timp ce în cap țin minunate discursuri despre
Cum răsare grâul în farfurioară
Pus în geam de Sfântul Andrei
Și povestesc vizitatorilor Muzeului Pietrei
Nașterea a două roci gemene
Din burta unei stânci borțoase, găsite pe Cricov

Bună dimineața spun cu degetele
Care mângâie cu silabele lor silabele șoldului tău
Iar ele răspund ca mereu, înflăcărat

E bine să ai uneori interdicție la vorbire
Fiindcă iute afli înlocuitori la consoanele colțuros absente
Și pui în loc vocalele care cântă și alintă
Șoptesc și nu se ceartă niciodată

De când vorbesc greu, te mângâi cu mai multă migală,
Atent la silabele de iubire pe care le scriu pe umerii tăi

7 decembrie 2019, Sângeru