AM Press Logo
Muzeul Pietrei

CONTROVERSE la legea partidelor! Șeful AEP răspunde acuzațiilor că favorizează PSD

Președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, respinge acuzațiile USR și PNL potrivit cărora modificările propuse la legea partidelor ar transforma instituția într-un instrument de control politic. În interviul „În Fața Ta”, difuzat sâmbătă de la ora 14:00, el a susținut că înregistrarea partidelor la AEP ar rămâne supusă controlului judiciar al Curții de Apel București, potrivit Digi24.

Proiectul prezentat de Țuțuianu prevede transferarea înregistrării partidelor către AEP și stabilirea unui prag de minimum 100 de membri pentru înființarea unei formațiuni. Pentru partidele locale, președintele instituției spune că numărul ar trebui modificat, în urma observațiilor primite în procedura de transparență.

Întrebat dacă schimbarea urmărește să permită PSD să blocheze înregistrarea unei alianțe electorale PNL-USR, fostul social-democrat a răspuns că și PNL, și USR au votat pentru numirea sa. Potrivit acestuia, reprezentanții AUR și ai grupurilor parlamentare nou-create din partidele suveraniste s-au abținut.

Țuțuianu, prezentat de Digi24 drept numit pe filiera politică a PSD, susține că votul partidelor pentru conducerea AEP nu justifică, în sine, neîncrederea în persoana numită. El a invocat mecanismele de control parlamentar prevăzute de Legea 208/2015 și de Constituția României.

În opinia sa, evaluarea independenței trebuie să includă și competența profesională, prin comparație cu auditul financiar din guvernanța corporativă și cu administratorii independenți ai societăților. Președintele AEP consideră că activitatea sa profesională demonstrează capacitatea de a acționa imparțial, echilibrat, transparent și legal.

Principala garanție împotriva folosirii procedurii în scop politic ar fi, potrivit lui Țuțuianu, controlul instanței. Proiectul prevede soluționarea cererilor de către completuri specializate formate din cinci membri ai AEP, desemnate aleatoriu, după o procedură pe care el o compară cu cea din instanțe.

Conform explicațiilor sale, orice persoană ar putea consulta o cerere de înregistrare a unui partid, iar persoanele interesate ar putea depune cereri de intervenție. Completurile ar urma modelul utilizat de CNSC în activitatea administrativ-jurisdicțională.

Termenul propus pentru soluționarea cererii este de maximum 30 de zile, iar persoanele nemulțumite sau cele care contestă înființarea partidului ar avea cinci zile pentru depunerea contestației. AEP ar transmite dosarul Curții de Apel București, care ar avea la dispoziție 15 zile pentru soluționare.

Țuțuianu a precizat că, în prezent, partidele și alianțele se înregistrează la Tribunalul București, iar contestațiile sunt soluționate la Curtea de Apel. Cererile de înregistrare pot fi depuse de fondatorii partidului.

El a mai afirmat că membrii completurilor nu pot face parte din partide politice, potrivit Legii 208/2015, și i-a descris drept persoane cu statut de independenți de 20 de ani în AEP. Președintele Autorității nu ar emite, în această materie, acte administrative legate de complet, a susținut Țuțuianu.

Referindu-se la declarațiile sale anterioare despre lipsa de pregătire a unor angajați ai instituției, el a menținut această apreciere, dar a adăugat că există și mulți angajați pregătiți. Aceștia ar fi specialiștii implicați în procedura propusă.

Președintele AEP a respins și critica potrivit căreia instituția nu ar avea atribuții pentru promovarea unui asemenea proiect. El susține că Autoritatea poate elabora proiecte în domeniul electoral, pe care le trimite Guvernului pentru însușire și promovare ca inițiative legislative, iar partidele fac parte din sistemul electoral.

În sprijinul acestei interpretări, Țuțuianu a invocat atribuțiile AEP de control al finanțării partidelor și campaniilor electorale. Potrivit verificărilor pe care spune că le-a făcut, în ultimii nouă ani au existat cel puțin 15 inițiative legislative privind partidele, pentru fiecare fiind solicitat un punct de vedere al AEP de către Guvern, Camera Deputaților sau Senat.

Țuțuianu afirmă că documentarea realizată, inclusiv consultarea liniilor directoare, a identificat trei sisteme de înregistrare: prin hotărâre judecătorească, la un minister, de regulă al Justiției sau de Interne, ori la o autoritate electorală permanentă. Pentru ultima variantă, pe care o propune, el a enumerat Irlanda, Țările de Jos, Malta, Québec și Canada, iar pentru Portugalia a menționat înregistrarea la Curtea Constituțională.

Tot el a susținut că autoritățile electorale permanente se întâlnesc, în general, în statele foste comuniste. În explicația sa, în anii 2000 s-a considerat utilă existența unor instituții autonome cu puteri mai largi pentru gestionarea democratică a procesului electoral.

Potrivit președintelui AEP, CSM a fost consultat și s-a declarat de acord cu preluarea atribuțiilor de către Autoritate, cu condiția menținerii controlului judiciar, apreciind că modelul este validat în democrații consolidate. El a mai spus că, în 2024, înainte de venirea sa la AEP și înainte de a intenționa să ocupe această funcție, CSM propusese Ministerului Justiției eliminarea înregistrării partidelor dintre activitățile Tribunalului București.

În privința numărului de fondatori, Țuțuianu a amintit că, până în 2015, pentru înființarea unui partid erau necesari 25.000 de membri, distribuiți în opt județe, cu cel puțin 700 într-un județ. El a spus că această cerință a fost considerată excesivă și contrară principiului proporționalității de Curtea Constituțională, fără ca instanța constituțională să stabilească un prag de trei, 15 sau 100 de membri.

Propunerea sa este de minimum 100 de membri, dar discuțiile din procedura de transparență au indicat necesitatea modificării pragului pentru formațiunile locale, pe care le-a descris drept partide mici. Țuțuianu nu a precizat un alt număr pentru acestea.

„Sunt 276 înregistrate în Registrul partidelor politice. Nu funcționează decât 15-20 de partide”, a afirmat președintele AEP. El a adăugat că instituția este obligată să le controleze pe toate și să aplice sancțiuni.

În aprecierea sa, Tribunalul București nu a putut urmări dacă toate cele 276 de formațiuni și-au actualizat actele constitutive, au organizat alegeri la fiecare patru ani, conform legii, și au respectat drepturile membrilor. Țuțuianu a mai susținut că există partide înființate de doi sau trei membri ai aceleiași familii ori ai unei familii extinse.

El consideră că simpla existență a unui număr mare de formațiuni nu consolidează democrația. În opinia sa, aceasta presupune partide puternice, cu proiecte, programe și activitate.

Președintele AEP a invocat și relatări de presă apărute în anul interviului despre două partide care, potrivit lui, nu participaseră niciodată la competiții electorale, dar închiriaseră spații de la RA-APPS pe Kiseleff. El a susținut că unele formațiuni au fost înființate doar pentru obținerea unor asemenea spații.

Țuțuianu a afirmat că verificările nu au identificat intrări de bani din care cele două partide să poată achita chiria. Pe această bază, el a concluzionat că plățile ar fi făcute de persoane fizice sau juridice, situație despre care susține că nu asigură transparența și legalitatea.

Tot potrivit acestuia, șapte partide au fost radiate din Registrul partidelor politice în anul la care se referea interviul. El a legat dizolvările de controale în urma cărora AEP constatase nedepunerea documentelor contabile și aplicase o amendă de 15.000 de lei, înainte de a se ajunge la executare silită.

Întrebat despre riscul întârzierii înregistrării alianțelor electorale, Țuțuianu a susținut că blocajele apar în instanțe, nu la AEP. A invocat cazul hotărârilor unui congres PNL, despre care a spus, cu rezervă, că avusese loc în martie: după contestarea lor de către liberali și suspendarea dispusă de instanță, cauza nu ar fi avut o soluție nici în noiembrie, momentul la care se referea declarația.

Oficialul consideră că mecanismul propus, cu termene de 30, cinci și 15 zile, ar fi mai eficient și ar degreva instanțele. El susține că transferul ar permite și urmărirea activității unui partid de la înființare până la dizolvare, în condițiile în care AEP ține deja registrul fiscal al partidelor și controlează finanțarea acestora.

[article_sources]

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]

© 1991- 2024 Agenția de Presă A.M. Press. Toate drepturile rezervate!