Azerbaidjanul și Armenia au semnat vineri un acord de pace în Statele Unite, însă Rusia a subliniat, aproape o zi mai târziu, că orice soluționare finală a conflictului din Caucazul de Sud trebuie să includă poziția Moscovei. Declarațiile au fost făcute de purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus al Afacerilor Externe, Maria Zaharova, potrivit informațiilor publicate de RBC Ukraine.

Poziția Rusiei în privința acordului de pace

Deși Zaharova a minimalizat importanța acordului semnat între Baku și Erevan, ea a amintit că procesul actual de normalizare a relațiilor între Armenia și Azerbaidjan a fost inițiat cu sprijinul direct și rolul central al Rusiei. Purtătoarea de cuvânt a subliniat că o rezolvare optimă a conflictului ar trebui să implice doar țările din regiune și vecinii acestora, menționând explicit Rusia, Iranul și Turcia, excluzând astfel implicarea SUA.

„Vom analiza în continuare declarațiile Washingtonului privind deblocarea comunicărilor regionale. În acest domeniu, acordurile tripartite care implică Rusia rămân relevante. Niciuna dintre părți nu s-a retras din ele”, a adăugat Zaharova, amintind totodată de prezența grănicerilor ruși în Armenia.

Contextul conflictului și detalii despre acord

Conflictul dintre Azerbaidjan și Armenia durează de peste 30 de ani, de la declararea independenței celor două state. În cursul anului 2023, Azerbaidjanul a recâștigat controlul asupra regiunii Nagorno-Karabah, forțând astfel peste 100.000 de armeni să se refugieze în Armenia.

În cadrul ceremoniei de semnare a acordului, desfășurată în prezența președintelui american, Ilham Aliyev, președintele Azerbaidjanului, și Nikol Pașinian, prim-ministrul Armeniei, au convenit asupra creării unui coridor de tranzit denumit „Ruta Trump pentru pace și prosperitate internațională”. Acest coridor, cunoscut și sub denumirea de coridorul Zangezur, va lega Azerbaidjanul de exclava sa, Republica Autonomă Nahicevan, evitând teritoriile Iranului și Rusiei.

Reacția Iranului și implicațiile geopolitice

Iranul a reacționat imediat, avertizând că va bloca construcția coridorului de transport în Caucazul de Sud, chiar și în absența unui sprijin din partea Rusiei. Hamidreza Azizi, cercetător la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și Securitate, a explicat că acest plan ar putea priva Iranul de accesul său terestru natural către Caucazul de Sud prin Armenia, făcându-l dependent de o rută controlată de Azerbaidjan sau alți actori internaționali.

Într-un interviu pentru Europa Liberă, Azizi a caracterizat coridorul drept „ultimul cui bătut în sicriu” pentru Iran, considerând acest pas ca o formă de „sufocare geopolitică”. El a atras atenția că, în urma implementării acestui coridor, Iranul va depinde aproape integral de Azerbaidjan nu doar în comerțul cu Caucazul de Sud, ci și în relațiile comerciale cu Rusia și Europa.