Curtea Constituțională a României (CCR) a decis că legea referitoare la plata pensiilor private este parțial neconstituțională.

Judecătorii au avut opinii diferite, dezacordurile vizând atât tratamentul discriminatoriu al bolnavilor oncologici, cât și gradul de intervenție al statului asupra Pilonului III de pensii.

Luni, CCR a admis obiecția de neconstituționalitate doar pentru articolul care le-ar fi permis participanților diagnosticați cu afecțiuni oncologice să retragă întreaga sumă acumulată. Curtea a argumentat că această excepție creează o diferență de tratament nejustificată față de persoanele care suferă de alte boli grave, încălcând astfel principiul egalității în drepturi.

Mecanismul de „decumulare” propus de lege, care include un plafon de 30% pentru plata unică la pensionare și eșalonarea restului sumei în tranșe lunare pe o perioadă de până la opt ani, a fost considerat constituțional. Astfel, singurul impediment pentru intrarea în vigoare a legii, în forma analizată, a fost excepția pentru pacienții oncologici.

Conform știripesurse, în cadrul deliberărilor au existat opinii divergente. Cei trei judecători proveniți din magistratură și propuși de PSD – Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Cristian Deliorga – ar fi argumentat că legea este neconstituțională și în ceea ce privește pensiile facultative (Pilonul III). Aceștia au considerat că Pilonul III se bazează pe un contract privat, iar statul nu poate impune o schemă de plată eșalonată în locul plății integrale. Ceilalți șase judecători au fost de acord doar cu critica referitoare la tratamentul diferențiat al bolnavilor.

Augustin Zegrean, fostul președinte al CCR, a explicat că, în urma deciziei, legea se va întoarce în Parlament pentru a fi modificată. El a subliniat că parlamentarii sunt obligați să elimine discriminarea constatată de Curte.

„Merge înapoi în Parlament, integral. Parlamentarii sunt obligați să se pună de acord cu decizia Constituțională. Trebuie să găsească o soluție în care să se satisfacă și pretențiile Curții Constituționale și să trimită din nou legea spre promulgare. (…) De regulă, din experiență vă spun, când declaram un text neconstituțional, Parlamentul nu se mai ocupa, obosea să pună de acord cu decizia și renunța la el. Ori renunța la toată legea, dacă era afectată toată legea. Dacă nu, renunța la textul respectiv. Deci textul care a fost declarat neconstituțional, ăla nu va mai fi”, a explicat Zegrean.

Dezbaterea publică privind proiectul, inițiat de Guvern și elaborat de ASF, s-a axat pe interdicția retragerii integrale a banilor acumulați. Augustin Zegrean a calificat drept „discutabil” argumentul CCR conform căruia legea nu ar fi retroactivă. El a atras atenția că, la semnarea contractelor, participanții au fost informați că își vor putea retrage toți banii odată, ceea ce ar putea duce la procese intentate de beneficiari împotriva fondurilor de pensii pentru a-și recupera sumele integral.

Într-un comunicat oficial, CCR a precizat că legea nu încalcă principiul neretroactivității, deoarece reglementează doar modalitatea de plată a pensiei, fără a afecta contractele existente. Totuși, Curtea a reafirmat că excepția pentru pacienții oncologici este discriminatorie, fiind bazată pe boală și nu pe criterii obiective.

Deputatul USR Claudiu Năsui a reacționat la decizia Curții, salutând inițial, pe 25 noiembrie, admiterea sesizării de neconstituționalitate.

„Legea prin care statul naționaliza 70% din pensiile din Pilonul 2 și 3 a picat la CCR! Se pare că de data asta CCR a judecat corect.”, a scris Năsui pe Facebook.

Ulterior, vicepreședintele USR a revenit cu precizări, criticând Guvernul și subliniind că decizia CCR a vizat un detaliu, nu fondul problemei.

El a calificat legea drept o formă de naționalizare a banilor contribualilor.

„Este o naționalizare pentru că 70% banii dumneavoastră din Pilonul 2 și 3 vor fi luați coercitiv de stat cu împrumut printr-un intermediar care-și va mai lua niște comisioane. Asta contrar la ce spunea însuși domnul Bolojan când spunea că banii nu ajung la stat. Ba da, fix acolo ajung. Asistăm la cea mai mare naționalizare din România de la naționalizarea valutei din anul 1991. Făcută culmea tot de un PNL-ist, domnul Teodor Stolojan. Și atunci „trebuia” și eram „obligați”. Pentru cine nu știe guvernul Stolojan pur și simplu a luat toată valuta oamenilor din bancă și le-au dat la schimb lei la un curs făcut din pix. Cine să mai aibă încredere în România după asta. Legea acum trebuie să mai treacă încă o dată prin parlament. Vedem ce scrie exact în motivarea curții, dar dacă nu se schimbă ceva politic, naționalizarea va merge înainte spre bucuria bugetului de stat și a fondurilor intermediare care vor lua un comision pentru banii dumneavoastră care trec prin ele”, a mai transmis vicepreședintele USR.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]