România este campioană europeană a supraaglomerării locuințelor în care trăiesc cetățenii proprii, conform datelor publicate de Eurostat. Acest lucru este valabil indiferent că vorbim de locuințele din Capitală, Tulcea, Sibiu sau apartamentele de vânzare din Sibiu, unde vor ajunge să locuiască mai multe persoane decât în alte țări de pe continentul european.

Cu un procentaj de 47% calculat pe cele mai recente datele disponibile (2018) , ne-am situat la acest indicator important pentru calitatea vieții peste Bulgaria (44%), Letonia (42%) și Croația (41%).

Pentru referință, media UE în această privință a fost de doar 17%, iar statele cele mai performanțe în materie de spațiu de locuit sunt Irlanda (cu doar 1% rată de supraaglomerare) și Cipru (2%), se arată în cel mai recent raport Eurostat.

De fapt, statistica a fost prezentată de Eurostat pentru a arăta nu atât diferențele dintre țări, cât diferențele pe categorii de cetățeni, valorile crescute pentru cei care provin din altă țară membră și încă și mai mari în cazul celor care sunt non-UE.

 

Important!

Supraaglomerarea („overcrowding” – în lb. engleză) apare, potrivit definiției agreate de Eurostat pentru toate statele membre ale Uniunii, atunci când nu există:

– o cameră pentru întreaga gospodărie

– o cameră pentru un cuplu într-o gospodărie

– o cameră pentru fiecare persoană cu vârsta de cel puțîn 18 ani

– o cameră pentru fiecare două persoane de același sex cu vârsta cuprinsă între 12 și 17 ani

– o cameră pentru fiecare două persoane cu vârsta sub 12 ani

De reținut, însă, Grecia și Italia (ambele cu câte 45%) au consemnat cele mai mari rate de suprapopulare în locuințe în cazul cetățenilor proveniți din alte state UE (și știm cât de mulți români au plecat în Italia, de exemplu).

Paradox

Interesant este că situația pentru românii din România se încadrează foarte aproape de situația de supraaglomerare consemnată de persoanele care nu au cetățenia unui stat din UE. Respectiv 60% în Bulgaria, 59% în Croația, 56% în Polonia, 55% în Grecia și 54% în Italia.

Dacă adăugăm la acest șir cele 47 de procente ale cetățenilor noștri, rezultă că aproape jumătate din români locuiesc la ei acasă ca și cum ar fi venit ca străini din afară UE.