Cotațiile internaționale pentru aur și cupru au înregistrat scăderi semnificative în cursul zilei de joi, pe fondul unor vânzări masive declanșate de scumpirea țițeiului. Această evoluție vine ca o reacție a investitorilor la tensiunile provocate de conflictul din Orientul Mijlociu, care afectează stabilitatea piețelor de mărfuri.

Prețurile metalelor prețioase și industriale au intrat pe o pantă descendentă abruptă, existând temeri majore că o criză a petrolului generată de război va destabiliza economia globală. În acest context, aurul s-a depreciat cu aproape 6%, în timp ce argintul a marcat o scădere de 8%.

Presiunea s-a resimțit și asupra resurselor utilizate în industrie. Cuprul a pierdut 2% din valoare, iar paladiul a înregistrat un declin de 5,5%. Deși aurul este considerat în mod tradițional un activ de refugiu în perioade de instabilitate, prețul acestuia, alături de cel al argintului, a început să scadă încă de la debutul conflictului din Iran.

Principala îngrijorare a piețelor este că scumpirea accelerată a petrolului va alimenta inflația, forțând băncile centrale să mențină dobânzile la un nivel ridicat pentru o perioadă mai lungă. Dobânzile mari fac aurul mai puțin atractiv pentru investitori, deoarece acest metal nu oferă randamente directe. Totodată, un dolar american mai puternic, susținut de ratele ridicate ale dobânzii, scumpește achiziția metalelor prețioase.

„Aurul a fost tras în jos de riscurile ca inflația să elimine reducerile de dobândă anticipate din partea Fed și să vedem creșteri ale ratelor la nivel global”, a explicat Peter Boockvar, director de investiții în cadrul One Point BFG Wealth Partners. Joi, randamentul titlurilor de stat americane cu scadență la 10 ani a depășit pragul de 4,3%.

Evoluția cuprului este monitorizată atent, deoarece acest metal este un indicator esențial al sănătății economice, fiind utilizat pe scară largă în electronică și infrastructură. O ieftinire a cuprului semnalează, de obicei, o încetinire a creșterii economice globale. Pe Wall Street, analiștii avertizează că un conflict prelungit ar putea menține prețul petrolului la un nivel care să ducă la „distrugerea cererii” și, eventual, la recesiune.

„Pe segmentul metalelor industriale, oamenii sunt acum cu adevărat îngrijorați de riscurile de recesiune”, a mai precizat Peter Boockvar, subliniind impactul șocului energetic asupra comportamentului de consum.

În eventualitatea unui scenariu de stagflație — definit prin creștere economică lentă, inflație ridicată și șomaj mare — aurul ar putea redeveni o opțiune viabilă. Totuși, Ed Yardeni, președintele Yardeni Research, consideră că actualele șocuri petroliere au șanse mai mici să provoace o stagflație persistentă similară celei din anii ’70. El a oferit exemplul invaziei Rusiei în Ucraina din 2022, care, deși a scumpit energia, nu a declanșat o recesiune.

Această viziune este susținută și de Jerome Powell, președintele Rezervei Federale americane (Fed), care a declarat: „Aș păstra termenul de stagflație pentru un set de circumstanțe mult mai grave”.

Pe de altă parte, Christian Mueller-Glissmann de la Goldman Sachs consideră că metalul galben rămâne o variantă de protecție în anumite condiții: „În cazul unui șoc stagflaționist persistent, mai ales dacă randamentele reale scad, ne-am aștepta la un sprijin suplimentar pentru prețul aurului, datorită cererii investitorilor pentru active reale și diversificare valutară”.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]