Întrebarea mi-a fost adresată o data cu ironie subțire și de mai multe ori cu harțag. Păi cei 60 la sută care n-au fost la vot n-au votat cu nimeni și, mergând, tot cu nimeni ar fi votat, ca un amic, supărat pe liberalii lui, care a pus ștampila și pe unii și pe alții, anulându-și votul. De ce te-ai mai dus? Așa, de-al dracului! – mi-a răspuns el semeț, o semeție care pitea greu povara înfrângerii.
Altcineva îmi sugerează că de-ar fi venit toți cetățenii cu drept de vot la urne, PSD câștiga și mai apăsat. Asta n-o prea cred. Pesediștii, cei cu și fără carnet, sunt un popor politic disciplinat, ascultător la vocea duioasă sau răstită a conducătorilor. Ei, cei mai mulți, au fost, au votat PSD, mulțimiți ca de împlinirea unei datorii sfinte și a unei rugăciuni duminicale. Populația liberală, mâncată de cariul îndoielii, cârcotașă și autointerogativă, e compusă din ezitări. Găsește iute motive de nemulțumire. Acum n-a fost nevoie să caute motive. Le-au primit abundent din ograda proprie.
Cu cine ar fi votat cei 60 la sută? Cu nimeni. Rămân la această convingere. Liberalii au mult de muncit pentru a-și refasona mecla. Acum e greu, dacă nu imposibil. Am o cunoștință, liberal din tată-n fiu, care-i înjură mult mai apăsat  pe ai lui decât înjură adversarul doctrinar. Sigur că el nu a mers la vot, iar dacă ar fi mers, n-ar fi fost pentru a pune ștampila pe sigla PSD. Dar ura lui pentru neputințele, imbecilitățile comise de galben-portocalii depășește ura moștenită pentru roșu.
Deocamdată s-a instalat peste tot o așteptare ciudoasă. Ce așteaptă? Împlinirea promisiunilor. Înainte de vot, liberalii, prin vocile pițigăiate ale liderilor, au scandat: ”Ieșiți la vot!”, dar au uitat să specifice pentru ce. Dragnea, unicul purtător de cuvânt al stângii, n-a strigat ieșiți la vot, mai ales că s-a prăjit cândva. El a spus că, venind la putere, va face ca-n fiecare curte să plouă cu cozonaci din cer. Cei care l-au crezut, destui, așteaptă cozonacii.
Diferența a fost făcută mai ales de votul pentru abstracțiune și votul pentru râurile cu miere, concrete, imaginabile, dulci. Dragnea, chiar dacă nici el nu excelează în discursuri înflăcărate, a convins prin prozaismul plat al unei fețe de masă pe care-s aliniate bunătăți. Ăilalți au vorbit ca niște flașnete obosite de propriul sunet, plictisiți de ei înșiși. Au mai dus în cârcă și povara unei căsătorii împotriva naturii, iar românii nu prea merg la nunți de acest fel.
P.S. Ieșiți la vot! – a spus și președintele Iohannis. Nu l-a prea auzit nimeni, președintele având o uriașă incapacitate de a înflăcăra. O fi având, pesemne, alte merite, dar nu va reuși niciodată să urce mulțimile entuziaste în picioare.

P.P.S.  La Sângeru, până duminică seara, votaseră 10 la sută din consăteni, ceea ce ne așeza frumos în coada județului și așa am rămas. Nini, despre care am scris că a ratat pufoaica la precedentele alegeri, fiind plecat la pădure, a  pândit, de la crâșmă, zilnic,  caravanele. Nimic! Nu tu pufoaică, nu tu ulei, nu tu… Așa că n-a mers la vot,  …le muma-n… la toți! Săteanul acesta nu e nici de stânga, nici de dreapta.  El e cu pufoaica! Iar unicul sens al votului a dispărut.